luni, 1 octombrie 2012
13

Căderea lui Lucifer

Studiul 1

Luni , 1 octombrie 2012

 

Biblia nu ne spune explicit care sunt cauzele apariţiei luptei dintre Dumnezeu şi Satana, dar ele pot fi deduse din pasaje ca Isaia 14:4-21 şi Ezechiel 28:12-19. În contextul lor original, pasajele vorbesc despre doi împăraţi păgâni, cel al Tirului şi cel al Babilonului, dar, dacă citim cu atenţie, putem descoperi unele detalii care depăşesc contextul istoric în care au trăit aceşti conducători şi care fac referire la originea, poziţia şi căderea lui Satana.

Isaia 14

4. atunci vei cânta cântarea aceasta asupra împăratului Babilonului şi vei zice: „Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea a încetat,
5. Domnul a frânt toiagul celor răi, nuiaua stăpânitorilor.
6. Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mânia lui, supunea neamurile este prigonit fără cruţare.
7. Tot pământul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii în cântece de veselie.
8. Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de căderea ta şi zic: „De când ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!”
9. Locuinţa morţilor se mişcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire; ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi mai marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi împăraţii neamurilor.
10. Toţi iau cuvântul ca să-ţi spună: „Şi tu ai ajuns fără putere ca noi şi tu ai ajuns ca noi!
11. Strălucirea ta s-a coborât şi ea în Locuinţa morţilor, cu sunetul lăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.”
12. Cum ai căzut din cer, luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor!
13. Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu, voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei,
14. mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.”
15. Dar ai fost aruncat în Locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!
16. Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: „Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul şi zguduia împărăţiile,
17. care prefăcea lumea în pustiu, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?”
18. Toţi împăraţii neamurilor, da, toţi, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormântul lui.
19. Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.
20. Tu nu eşti unit cu ei în mormânt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.
21. Pregătiţi măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pământul şi să umple lumea cu cetăţi!

Ezechiel 28

12. „Fiul omului, fă un cântec de jale asupra împăratului Tirului şi spune-i: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Ajunseseşi la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin de înţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe.
13. Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonix, cu topaz, cu diamant, cu crisolit, cu onix, cu jasp, cu safir, cu rubin, cu smarald şi cu aur; timpanele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut.
14. Erai un heruvim ocrotitor cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare.
15. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.
16. Prin mărimea negoţului tău te-ai umplut de silnicie şi ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu şi te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare.
17. Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta. De aceea te arunc la pământ, te dau privelişte împăraţilor.
18. Prin mulţimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoţului tău ţi-ai spurcat locaşurile sfinte; de aceea scot din mijlocul tău un foc care te mistuie şi te prefac în cenuşă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc.
19. Toţi cei ce te cunosc între popoare rămân uimiţi din pricina ta; eşti nimicit şi nu vei mai fi niciodată!”

2. În 1 Timotei 3:6, Pavel ne previne să nu hirotonim un membru de curând convertit. De ce? Cum ne ajută această afirmaţie să înţelegem mai bine cele două pasaje amintite mai sus? Cum ne ajută toate aceste trei pasaje să înţelegem câteva dintre cauzele apariţiei marii lupte?

1 Timotei 3

6. Să nu fie întors la Dumnezeu de curând, ca nu cumva să se îngâmfe şi să cadă în osânda diavolului.

Cel puţin trei cauze sunt prezentate în textele amintite mai sus: mândria, autonomia şi independenţa. Vechiul Testament înfăţişează o fiinţă creată şi dependentă care aspiră la autosuficienţă şi independenţă. Dar independenţa înseamnă despărţire de ceva sau de cineva. Textul din 1 Ioan 3:8 spune că Diavolul păcătuieşte de la început; 1 Ioan 3:4 defineşte păcatul drept fărădelege. Înţelegem de aici că păcatul lui Satana – care a luat forma căutării independenţei şi a autonomiei – a fost dorinţa de a se elibera de „restricţiile” impuse de Dumnezeu şi de Legea Sa. Astfel, când a refuzat să se supună autorităţii Legii Sale, Satana a arătat că dorea să trăiască sub un alt set de condiţii. Răzvrătirea lui transmite totodată mesajul că sistemul de legi din cer nu ar fi ideal şi că ceva nu ar fi în regulă cu el. Dar, întrucât Legea lui Dumnezeu este o reflectare a caracterului Său, o deficienţă a ei ar echivala cu o deficienţă a caracterului Său. Aşadar, Satana s-a răzvrătit în primul rând împotriva lui Dumnezeu.

1 Ioan 3

8. Cine păcătuieşte este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.

1 Ioan 3

4. Oricine face păcat face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.

Mândria, autonomia, independenţa. La ce te gândeşti când auzi aceste cuvinte? Eşti cumva în pericolul de a cădea în capcanele (uneori foarte subtile) pe care ţi le întind mândria, autonomia şi independenţa? În definitiv, ce este greşit la aceste concepte?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO