Dumnezeul harului şi al judecăţii

Studiul 4

21 ianuarie 2012

 

Pentru studiul de săptămâna aceasta, citeşte: 1 Corinteni 3:13; 2 Corinteni 5:10; Geneza cap. 3 şi 6; Ioan 3:17-21; Apocalipsa 14:6,7.

Sabat după-amiază

Text de memorat: „Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.” (Eclesiastul 12:14)

Gândul central: În Biblie, judecata lui Dumnezeu apare la fel de frecvent ca tema mântuirii. De fapt, aceste două învăţături sunt strâns legate una de cealaltă.

Un soldat se afla în faţa unui bătrân care urma să fie executat. Vina acestui bătrân nu era alta decât că aparţinea unei rase şi unei religiei „nepotrivite”. Când soldatul a ridicat arma, victima a spus: „Ştii tu că există în cer un Dumnezeu care vede toate acestea şi care într-o zi te va judeca pentru faptele tale?”

Soldatul l-a împuşcat, şi bătrânul a murit pe loc.

Întâmplarea aceasta ilustrează foarte bine societatea noastră seculară. Nu ne referim la guvernul secular (guvernul care nu promovează o religie în detrimentul alteia), ci la societatea seculară, la societatea în care nu există un standard mai înalt decât regulile stabilite de ea însăşi. Este o societate care nu crede în existenţa unei autorităţi mai înalte, în existenţa lui Dumnezeu şi a unui standard moral mai înalt decât tot ce e omenesc. Este o societate în care omul e judecat doar de semenii lui sau de conştiinţa lui (sau de ceea ce a mai rămas din conştiinţa lui).

Însă bătrânul avea dreptate: potrivit Bibliei, există un Dumnezeu în cer care cunoaşte toate lucrurile şi care va aduce totul la judecată.

Să studiem acest aspect esenţial al caracterului lui Dumnezeu şi să observăm că Dumnezeu Îşi manifestă harul Său uimitor chiar şi la judecată.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO