Întunericul – dat în mâinile vrăjmaşului
În Ghetsimani şi apoi în evenimentele de dinaintea răstignirii, Isus S-a confruntat cu forţele răului ca niciodată mai înainte. Lupta împotriva puterilor satanice avea să capete proporţii uriaşe, punându-L pe Mântuitorul la încercare până în străfundurile fiinţei Sale.
Printre nedreptăţile pe care le-a suferit, ni se spune că El a fost „dat în mâinile păcătoşilor” (Mat. 26,45). Verbul dat (gr. paradidomi, „a preda”) este folosit de câteva ori pentru a descrie ce s-a întâmplat cu Isus. Contextul ne trimite cu gândul la trădarea lui Iuda, însă, dincolo de decizia nelegiuită şi deliberată a lui Iuda, se împlinea într-un mod tainic pla nul divin. Dumnezeu era Cel care L-a dat la moarte din cauza păcatelor noastre (Rom. 4,25). Însă este adevărat şi că Hristos S-a dat pe Sine pentru noi, aşa cum ni se spune în Galateni 2,20 şi Efeseni 5,2 – unde se fac referiri clare la moartea Sa pe cruce.
Potrivit cu Matei 26,45.46, Isus „a fost dat” în mâinile păcătoşilor. Verbul dat exprimă ideea transferului unui lucru sau al unei persoane de la cineva la altcineva. Şi într-adevăr, deja „lumina lui Dumnezeu se îndepărta de sub privirile Sale, iar El trecea în mâinile puterilor întunericului.” – Ellen G. White, Biblie Echo and Signs of the Times, 1 august 1892. Acum avea să fie lăsat cu totul în voia păcătoşilor, adică în mâinile puterilor întunericului. Pentru El, acesta era „ceasul vostru şi puterea întunericului” (Luca 22,53; trad. NIV: „ceasul când întunericul domneşte”), ceasul în care avea să îndure despărţirea completă de dragostea Tatălui. Hristos intra în inima împărăţiei întunericului şi totuşi, chiar acolo, în această împărăţie, avea să înfrângă răul o dată pentru totdeauna. El a biruit împărăţia lui Satana ca Dumnezeu venit în trup omenesc.
4. Cum descrie Isus biruinţa asupra puterii întunericului? Luca 11,20-22
Luca spune că Isus Se afla în ceasul stăpânirii întunericului (Luca 22,53), iar Pavel adaugă că Dumnezeu „ne-a izbăvit de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui, în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor” (Col. 1,13.14). Din dorinţa de a ne izbăvi de sub puterea lui Satana (Fapte 26,18), Hristos a intrat pe tărâmul întunericului şi a suferit ceea ce ar fi trebuit să suferim noi. În timpul cât a stat acolo, El „a dezbrăcat domniile şi stăpânirile şi le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieşit biruitor asupra lor prin cruce” (Col. 2,15).
Cum ar trebui să ne influenţeze în luptele noastre zilnice această biruinţă a lui Hristos asupra forţelor răului? Ce înseamnă pentru noi biruinţa Sa? Cum putem beneficia de pe urma biruinţei Sale?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
