Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui.
Matei 25:1
Ziua a început ca oricare alta. După o săptămână petrecută în Toronto, Canada, în care ne-am întâlnit cu vechi prieteni, am vizitat liceul pe care îl urmasem și ne-am bucurat de numeroasele atracții pe care le oferă orașul, familia mea era pregătită să se întoarcă acasă. Era o zi însorită, destul de caldă, o zi excelentă pentru zbor. Știam ora de plecare și la ce oră trebuia să fim la aeroport. Eram la doar cinci minute de aeroport și nu am anticipat nicio problemă.
Ne-am trezit în acea dimineață având la dispoziție destul timp liber. Mai aveam un singur lucru de făcut înainte de a începe să împachetăm. Mi-e prea rușine să îți spun care a fost acel lucru. Este rușinos pentru că acum, în retrospectivă, știu că ar fi putut fi evitat. Inutil să mai spun că, până la urmă, ceea ce credeam că va fi o sarcină ușoară nu a decurs conform planului. În cele din urmă, am plecat de la hotel mai târziu decât ne așteptam și a trebuit să ne croim drum printr-un aeroport necunoscut. Problema era că, deși fusesem de mai multe ori în Toronto înainte, nu avusesem niciodată nevoie să conduc. Cineva mă luase, mă dusese cu mașina și mă lăsase la destinație. Nu și de data aceasta.
De data aceasta a trebuit să învăț să mă descurc singură în Toronto. În loc să mergem direct la Terminalul 3, ne-am trezit la Terminalul 1 și a trebuit să luăm tramvaiul până la Terminalul 3. Acest lucru ne-a costat timp prețios. Ne-am grăbit la biroul de check-in doar pentru a afla că am ratat apelul de îmbarcare cu câteva minute. Oh, nu! Avionul era încă acolo, dar nu ni s-a permis să ne urcăm în el. În toți anii noștri de călătorie nu ni se întâmplase niciodată așa ceva. A fost foarte dureros!
Această experiență îmi amintește de o poveste din Biblie pe care Isus a spus-o despre cele zece fecioare. Cinci dintre ele aveau ulei în plus și au mers la ospățul de nuntă. Cinci au neglijat să se pregătească. „Când fecioarele neînțelepte au ajuns la locul ospățului, ele s-au întâlnit cu un refuz neașteptat. Mai-marele ospățului le-a zis: «Nu vă cunosc». Ele au fost lăsate afară, în mijlocul străzii și în întunericul nopții.”*
Parabola îi oferă un cuvânt, un sfat, celui înțelept: să fie pregătit. A fost o lecție greu de învățat, pentru că am pierdut zborul, dar sunt sigură că nu se va mai întâmpla! Prietena mea, să nu ratăm acel ultim apel de îmbarcare! Câteva minute de întârziere ne-ar putea costa o eternitate.
*Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, p. 406.
