Gustați și vedeți ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!
Psalmii 34:8
Când am devenit primă diaconeasă, unul dintre obiectivele noastre era să câștigăm suflete pentru Împărăția Cerurilor. Cu acest obiectiv în minte, eu și o altă diaconeasă ne-am propus să oferim câteva cărți celor din comunitatea noastră.
Am ales un complex de apartamente, am bătut la fiecare ușă și, dacă locatarul deschidea ușa, îi ofeream o carte gratuită. Apoi întrebam: „Vreți să ne rugăm pentru dumneavoastră?” Dacă nu răspundea nimeni, atârnam cadoul de mânerul ușii.
Să lucrezi pentru Dumnezeu este o experiență fericită și plăcută. Sunt mereu binecuvântată, există bucurie în a sluji. Mă simt cea mai fericită atunci când locatarii cer să ne rugăm pentru ei. Prietena mea și cu mine am mers din ușă în ușă până când am împărțit toate cărțile, apoi ne-am îndreptat către mijlocul nostru de transport. Pe când ne pregăteam să intrăm în mașină, o doamnă a venit la noi cu cartea pe care i-am lăsat-o la ușă. Ea era foarte nemulțumită și ne-a dat înapoi cartea, spunând că era deja mântuită, că Îl cunoștea pe Domnul și că ar fi o pierdere de timp să păstreze cartea, deoarece nu o va citi.
M-am întristat pentru ea când am luat cartea, dar am găsit repede o ușă la care nu răspunsese nimeni, am luat cartea cadou și am pus-o pe clanță. Fusese singura ușă din acel complex la care nu lăsasem o carte. Am bătut la ușă și eram gata să plec când o doamnă foarte plăcută a venit la ușă și ne-a salutat politicos.
I-am explicat motivul pentru care am bătut la ușa ei și i-am făcut semn celeilalte diaconese, care stătea lângă mijlocul nostru de transport, să mi se alăture. Ne-a mulțumit pentru carte și ne-a împărtășit că s-a rugat să vină cineva cu care să stea de vorbă. Am stat de vorbă timp de aproape o oră. Era îngrijorată pentru fiul ei adolescent cu nevoi speciale care se lupta cu singurătatea. Am fost profesor de educație specială, așa că am putut să mă identific cu ceea ce mi-a împărtășit. Ne-am rugat împreună cu ea și ne-am bucurat pentru timpul pe care l-am putut petrece împreună.
Mai târziu, am reușit să-i fac legătura cu liderul de tineret, iar unii dintre tinerii noștri din biserică au putut să-i viziteze fiul. Acum, imaginați-vă dacă nu am fi avut o carte pe care să i-o oferim! Este ceva prea greu pentru Domnul? Nu! Cu Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.
