Domnul a răspuns: „Voi merge Eu Însumi cu tine și îți voi da odihnă.”
Exodul 33:14
În această dimineață, când am citit capitolul patru din Iosua, mi-a evocat amintiri minunate despre dragostea, protecția și călăuzirea uimitoare ale lui Dumnezeu în ultimii ani din viața mea. M-am putut identifica cu memorialul pietrelor pe care Dumnezeu îi poruncise lui Iosua să le ia din mijlocul Iordanului. Iosua fusese ales de Dumnezeu pentru a conduce poporul Său în țara promisă. După patruzeci de ani de peregrinări prin pustiu, poporul era acum pe punctul de a intra în țara promisă pentru prima dată lui Avraam. Dar a apărut un alt obstacol, râul Iordan, pe care Iosua îl consemnează ca fiind vărsat „peste toate malurile lui” (Iosua 3:15). Aveau nevoie de un miracol.
Ați primit vreodată o indicație clară de la Dumnezeu de a merge mai departe, dar tot ce ați putut vedea au fost obstacole insurmontabile? Îmi amintesc când Dumnezeu mi-a spus clar că trebuie să renunț la slujba mea. Eram reticentă să plec, deoarece îmi asigura un venit bun. Am decis să postesc și să mă rog pentru îndrumare. După trei zile consecutive de post și rugăciune, a fost clar că Dumnezeu mă conducea în Statele Unite. Dar au existat mai multe provocări. Provocări care au inclus fonduri insuficiente și incapacitatea de a-mi asigura un loc de muncă sau o locuință înainte de sosirea mea. Una dintre cerințele de la locul meu de muncă era să dau un preaviz prelungit de demisie sau să renunț la beneficiile și salariul nefolosite. Mi-am înaintat cu nerăbdare demisia pentru a îndeplini cerințele. Frica mi-a cuprins corpul și mi-a răsucit mintea în valuri anxioase de disperare și îngrijorare. Ce se întâmpla dacă îmi dădeam demisia și lucrurile nu mergeau așa cum am plănuit?
Pe măsură ce ziua plecării se apropia, obstacolele erau încă prezente. Privind în urmă, văd răbdarea lui Dumnezeu chiar și atunci când mi-a pus la încercare credința. Mi-am intensificat rugăciunile, iar credința mea a fost întărită. Dumnezeu mi-a luat mâna dreaptă cu dreapta Sa neprihănită și m-a condus prin Iordanul obstacolelor.
Astăzi am o colecție de „pietre memoriale” – monumente ale minunilor lui Dumnezeu, intervenții mai ales în momentele grele din viața mea. Mă uit în urmă și îmi amintesc că am un Dumnezeu personal și puternic, care Se îngrijește de nevoile mele cele mai profunde. Aveți pietre memoriale? Fie ca ele să vă amintească de Dumnezeul care este peste voi!
