[marți, 2 aprilie] Planeta Pământ intră în conflict

Când a creat pământul, Dumnezeu l-a creat desăvârșit: „S-a uitat la tot ce făcuse și iată că erau foarte bune” (Geneza 1:31). Nu exista nicăieri vreo urmă de păcat sau de rău. Și le-a dat lui Adam și Evei aceeași libertate de alegere pe care i-o dăduse lui Lucifer. Nu voia roboți pe pământ cum nu voise roboți nici în cer. De fapt, a făcut tot posibilul să transmită clar această libertate. A pus un pom în grădină și l-a numit Pomul Cunoașterii Binelui și Răului. A ținut neapărat să le spună oamenilor despre pom, pentru că voia să Se asigure că știau că au de ales. Satana a venit la pom și, în timp ce Eva hoinărea pe acolo, i-a spus: „Hotărât că nu veți muri, dar Dumnezeu știe că, în ziua când veți mânca din el, vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul” (Geneza 3:4,5) – cu alte cuvinte, „dacă mâncați din acest pom, veți intra într-o nouă sferă a existenței. Veți trăi o plăcere enormă, un fior pe care nu l-ați mai experimentat înainte. Eva, Dumnezeu îți ascunde ceva. Poftim, ia fructul interzis și mănâncă-l!”

Când Eva și ulterior Adam au luat acea decizie, au deschis o ușă pe care Dumnezeu a vrut să o țină închisă pentru totdeauna. Era ușa spre păcat, suferință, tristețe, boală și moarte.

5. Compară Geneza 3:1-3 cu Romani 3:23 și 5:12. Ce au în comun aceste texte? Descrie rezultatele majore ale păcatului care afectează întreaga omenire.

Geneza 3:1-3

„Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?’ ” 2 Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. 3 Dar, despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ‘Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi’.””

Romani 3:23

„Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu”.

Romani 5:12

„De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…”

În esență, păcatul este răzvrătire față de Dumnezeu. Ne separă de El. De vreme ce Dumnezeu este sursa vieții, separarea de El duce la îngrijorare, anxietate, durere și în final la dispariție. Suferința din lumea noastră este, în definitiv, rezultatul traiului pe o planetă distrusă de păcat. Aceasta, cu siguranță, nu înseamnă că, de fiecare dată când suferim, am păcătuit. Înseamnă că fiecare dintre noi este afectat de viața dusă pe o planetă contaminată de păcat.

6. Citește Geneza 3:15; Leviticul 5:5,6 și Ioan 1:29. După ce Adam și Eva au păcătuit, ce le-a promis Dumnezeu în grădină, pentru a le reda speranța? Ce fel de ceremonie a inițiat El în Eden care avea să facă trimitere, peste secole, la rezolvarea problemei păcatului?

Geneza 3:15

„Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”

Leviticul 5:5,6

„5 când cineva deci se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-şi mărturisească păcatul. 6 Apoi, să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină pentru păcatul pe care l-a făcut o parte femeiască din turmă, şi anume o oaie sau o capră, ca jertfă ispăşitoare, şi preotul să facă pentru el ispăşirea păcatului lui”.

Ioan 1:29

„A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!”