Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus, și niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tău.
Deuteronomul 28:13
Ascultă ediția audio aici.
Succesul nostru în dobândirea cunoașterii și în formarea unei culturi intelectuale depinde de organizarea judicioasă a timpului. Sărăcia, originea socială umilă sau mediul nefavorabil nu trebuie lăsate să împiedice cultivarea intelectului. … Printr-o muncă perseverentă, un scop bine determinat și o administrare atentă a timpului, oricine este capabil să dobândească o cunoaștere și o disciplină intelectuală care pot să-l califice pentru aproape toate pozițiile influente și importante posibile. …
Decideți-vă să deveniți atât de eficienți și utili, încât să nu rămâneți cu nimic mai prejos decât standardul la care v-a chemat Dumnezeu. Indiferent de lucrarea care vă este încredințată, fiți devotați și conștiincioși. Folosiți toate mijloacele disponibile în vederea fortificării intelectului. Asociați studiul cărților cu activitatea practică și, printr-un efort consecvent, prin veghere și rugăciune, veți primi înțelepciunea care vine de sus. Procedând astfel, veți dobândi o educație complexă și vastă. Vă veți dezvolta din punct de vedere al caracterului și veți câștiga o influență morală care vă va face capabili să călăuziți mintea oamenilor pe cărările neprihănirii și ale sfințirii (Minte, caracter, personalitate, pp. 7–8).
Nicio altă știință nu o poate egala pe aceea care reproduce caracterul lui Dumnezeu în viața cercetătorului. Cei care devin urmași ai Domnului Hristos constată că în mintea lor apar noi motivații, noi gânduri și noi impulsuri la acțiune. Cu toate acestea, din cauza vrăjmașului care li se împotrivește fără încetare și care îi ispitește, provocându-i la îndoială și la păcat, ei nu vor putea progresa decât dacă se vor angaja în luptă. Predispozițiile spre rău, ereditare sau cultivate, trebuie să fie învinse. Apetitul și viciul trebuie să fie subordonate stăpânirii Duhului Sfânt. Iar războiul acesta nu se va sfârși până la încheierea acestei fărâme de eternitate. Chiar dacă ne provoacă fără încetare la luptă, atacurile care ne asaltează nu reprezintă altceva decât tot atâtea victorii prețioase de câștigat; iar valoarea triumfului asupra eului și asupra păcatului este cu mult mai mare decât o poate aprecia rațiunea umană (Ibidem, p. 6).
