CAMPION AL ADEVĂRULUI

De altfel, toți cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniți.
2 Timotei 3:12

Ascultă ediția audio aici.

Ostilitatea lui Satana față de omenire este provocată de faptul că, prin Hristos, omul este obiectul iubirii și îndurării lui Dumnezeu. Satana vrea să dejoace planul divin de răscumpărare a omului și să aducă dezonoare asupra lui Dumnezeu, degradând și stricând lucrarea mâinilor Sale. El vrea să producă întristare în ceruri, să umple pământul de nenorocire și ruină, apoi să prezinte toate aceste rele ca rezultat al modului în care Dumnezeu l-a creat pe om.

Numai harul sădit în suflet de Hristos creează în om opoziție față de Satana. Fără acest har transformator și fără această putere înnoitoare, omul ar rămâne sclavul lui Satana, un slujitor totdeauna dispus să-i îndeplinească poruncile. Însă noul principiu sădit în suflet creează conflict acolo unde, până atunci, fusese pace. Puterea pe care o dă Hristos îl face pe om capabil să-i reziste tiranului și uzurpatorului. Oricine simte oroare față de păcat, nu dragoste, oricine se opune patimilor care l-au stăpânit și le învinge demonstrează că în inima lui acționează un principiu în întregime de sus.

Antagonismul dintre Hristos și Satana s-a manifestat cel mai clar prin modul în care lumea L-a primit pe Isus. Iudeii L-au respins nu neapărat pentru că a venit fără bogăție, pompă sau grandoare, ci pentru că și-au dat seama că El avea o putere care ar fi compensat cu mult lipsa acestor avantaje exterioare. Puritatea și sfințenia lui Hristos au provocat ura păcătoșilor. Spiritul Lui de jertfire de sine și evlavia Lui ireproșabilă erau o continuă mustrare pentru un popor mândru și preocupat de plăcerile trupești. Iată ce a provocat dușmănia față de Fiul lui Dumnezeu! Satana și îngerii răi s-au unit cu oamenii nelegiuiți. Toate forțele apostaziei au conspirat împotriva Campionului adevărului.

Aceeași ură este manifestată și împotriva urmașilor lui Hristos. Oricine își dă seama de caracterul respingător al păcatului și se împotrivește ispitei cu putere de sus va trezi cu siguranță mânia lui Satana și a supușilor lui. (Tragedia veacurilor, pp. 506, 507)

Care este atitudinea mea curentă față de păcat? Îl consider respingător și dezonorant? Sau am ajuns desensibilizat față de puterea lui distrugătoare?