[duminică, 19 iunie] Iacov merge la Iosif

 

 

1. Citește Geneza 46. Care este semnificația plecării lui Iacov din Canaan?

 

Geneza 46

„Israel a plecat cu tot ce avea. A ajuns la Beer-Şeba şi a adus jertfe Dumnezeului tatălui său Isaac. 2 Dumnezeu a vorbit lui Israel într-o vedenie noaptea şi a zis: „Iacove! Iacove!” Israel a răspuns: „Iată-mă!” 3 Şi Dumnezeu a zis: „Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău. Nu te teme să te pogori în Egipt, căci acolo te voi face să ajungi un neam mare. 4 Eu Însumi Mă voi pogorî cu tine în Egipt şi Eu Însumi te voi scoate iarăşi de acolo, iar Iosif îţi va închide ochii.” 5 Iacov a părăsit Beer-Şeba şi fiii lui Israel au pus pe tatăl lor Iacov, cu copilaşii şi nevestele lor, în carele pe care le trimisese Faraon ca să-l ducă. 6 Şi-au luat şi turmele, şi averile pe care le agonisiseră în ţara Canaanului. Şi Iacov s-a dus în Egipt cu toată familia lui. 7 A luat cu el în Egipt pe fiii lui şi pe fiii fiilor lui, pe fiicele lui şi pe fiicele fiilor lui şi pe toată familia lui. 8 Iată numele fiilor lui Israel care au venit în Egipt. Întâiul născut al lui Iacov: Ruben. 9 Fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Heţron şi Carmi. 10 Fiii lui Simeon: Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin şi Ţohar, şi Saul, fiu dintr-o femeie canaanită. 11 Fiii lui Levi: Gherşon, Chehat şi Merari. 12 Fiii lui Iuda: Er, Onan, Şela, Pereţ şi Zarah, dar Er şi Onan au murit în ţara Canaanului. Fiii lui Pereţ au fost: Heţron şi Hamul. 13 Fiii lui Isahar: Tola, Puva, Iov şi Şimron. 14 Fiii lui Zabulon: Sered, Elon şi Iahleel. 15 Aceştia sunt fiii pe care i-a născut lui Iacov Lea în Padan-Aram, împreună cu fiică-sa Dina. Fiii şi fiicele lui alcătuiau în totul treizeci şi trei de inşi. 16 Fiii lui Gad: Ţifion, Haggi, Şuni, Eţbon, Eri, Arodi şi Areeli. 17 Fiii lui Aşer: Imna, Işva, Işvi şi Beria, şi Serah, sora lor. Şi fiii lui Beria: Heber şi Malchiel. 18 Aceştia sunt fiii Zilpei, pe care o dăduse Laban fetei sale Lea; pe aceştia i-a născut ea lui Iacov. În total, şaisprezece inşi. 19 Fiii Rahelei, nevasta lui Iacov: Iosif şi Beniamin. 20 Lui Iosif i s-au născut în ţara Egiptului: Manase şi Efraim, pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. 21 Fiii lui Beniamin: Bela, Becher, Aşbel, Ghera, Naaman, Ehi, Roş, Mupim, Hupim şi Ard. 22 Aceştia sunt fiii Rahelei, pe care i-a născut lui Iacov. În totul paisprezece inşi. 23 Fiul lui Dan: Huşim. 24 Fiii lui Neftali: Iahţeel, Guni, Ieţer şi Şilem. 25 Aceştia sunt fiii Bilhei, pe care o dăduse Laban fetei sale Rahela; şi pe aceştia i-a născut ea lui Iacov. În totul, şapte inşi. 26 Sufletele care au venit cu Iacov în Egipt şi care ieşiseră din el erau în totul şaizeci şi şase, fără să numărăm nevestele fiilor lui Iacov. 27 Şi Iosif avea doi fii, care i se născuseră în Egipt. Toate sufletele din familia lui Iacov care au venit în Egipt erau în număr de şaptezeci. 28 Iacov a trimis pe Iuda înainte la Iosif, ca să-i dea de ştire să-i iasă înainte în Gosen. 29 Şi au venit în ţinutul Gosen. Iosif şi-a pregătit carul şi s-a suit ca să se ducă în Gosen, în întâmpinarea tatălui său Israel. Cum l-a văzut, s-a aruncat de gâtul lui şi a plâns multă vreme pe gâtul lui. 30 Israel a zis lui Iosif: „Acum pot să mor, fiindcă ţi-am văzut faţa şi tu tot mai trăieşti.” 31 Iosif a zis fraţilor săi şi familiei tatălui său: „Mă duc să înştiinţez pe Faraon şi să-i spun: ‘Fraţii mei şi familia tatălui meu care erau în ţara Canaan au venit la mine. 32 Oamenii aceştia sunt păstori, căci cresc vite; ei şi-au adus oile şi boii şi tot ce este al lor.’ 33 Şi, când vă va chema Faraon şi vă va întreba: ‘Cu ce vă îndeletniciţi?’ 34 voi să răspundeţi: ‘Robii tăi au crescut vite din tinereţea noastră până acum, atât noi, cât şi părinţii noştri. În felul acesta, veţi locui în ţinutul Gosen, căci toţi păstorii sunt o urâciune pentru egipteni’.””

 

Când își părăsește locul șederii din Canaan, Iacov este plin de speranță. Asigurarea că nu va mai suferi de foame și vestea bună că Iosif este în viață trebuie să îi fi dat impulsul de care avea nevoie ca să plece din Țara Promisă.

 

Plecarea lui Iacov ne trimite cu gândul la experiența lui Avraam, deși, în cazul acestuia, el se îndrepta spre Țara Promisă. Iacov aude aceeași promisiune pe care a auzit-o Avraam de la Dumnezeu, și anume că Dumnezeu îl va face să ajungă „un neam mare” (Geneza 46:3; compară cu Geneza 12:2). Chemarea pe care o face Dumnezeu aici ne reamintește de legământul Său cu Avraam; în ambele ocazii, Dumnezeu folosește aceleași cuvinte încurajatoare: „Nu te teme.” (Geneza 46:3; compară cu Geneza 15:1), care poartă în ele perspectiva unui viitor glorios.

 

Lista cuprinzătoare cu numele copiilor lui Israel care au mers în Egipt, inclusiv cu fiicele sale (Geneza 46:7), reamintește de promisiunea făcută de Dumnezeu lui Avraam că va avea urmași chiar pe când el încă nu avea copii. Numărul „șaptezeci” (inclusiv Iacov, Iosif și cei doi fii ai acestuia) exprimă ideea de totalitate. „Tot Israelul” merge în Egipt. Un alt aspect semnificativ este și faptul că numărul 70 corespunde cu numărul de „neamuri” (Geneza 10), sugerând că și destinul tuturor popoarelor este în joc odată cu plecarea lui Iacov.

 

Acest adevăr va deveni și mai evident, însă mulți ani mai târziu, după evenimentul de la cruce și după dezvăluirea deplină a planului de mântuire, care, bineînțeles, era valabil pentru toată omenirea, din orice loc, nu doar pentru copiii lui Avraam.

 

Cu alte cuvinte, oricât de interesante ar fi întâmplările legate de această familie, de sămânța lui Avraam, și oricare ar fi lecțiile spirituale pe care le putem extrage din ele, aceste relatări se găsesc în Cuvântul lui Dumnezeu pentru că ele fac parte din istoria mântuirii; ele fac parte din planul lui Dumnezeu de a-i răscumpăra pe cât mai mulți oameni posibil de pe această planetă căzută.

 

„În adevăr, nu este nicio deosebire între iudeu și grec, căci toți au același Domn, care este bogat în îndurare pentru toți cei ce-L cheamă. Fiindcă oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit” (Romani 10:12,13). Ce spune Pavel aici în legătură cu universalitatea Evangheliei? Mai important, ce ne spun aceste cuvinte în legătură cu ceea ce ar trebui să facem noi, ca biserică, pentru a contribui la răspândirea Evangheliei?

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO