Ce am eu de câştigat?
5. Ce ne spune Ieremia 45 despre Dumnezeu? Ce ne spune despre Baruc?
Baruc este trist, îndurerat, neliniştit şi istovit. Baruc vede cum lucrarea vieţii lui este distrusă şi toate visurile lui se risipesc ca o ceaţă.
Dar şi inima lui Dumnezeu este îndurerată. El S-a îngrijit de Israel şi l-a ocrotit cu duioşie. Asemenea unui părinte care suferă din cauza copilului lui încăpăţânat şi răzvrătit, Domnul l-a avertizat pe poporul Său şi l-a rugat să se întoarcă la El timp de o mie de ani. Durerea şi tristeţea lui Baruc sunt doar o reflectare vagă a durerii lui Dumnezeu. Probabil că de aceea inima lui Dumnezeu este mişcată întotdeauna de necazurile noastre. Noi nu plângem niciodată singuri. Dumnezeu, care cunoaşte „numărul firelor de păr” din capul nostru, Îşi ia timp să-i vorbească scribului descurajat, îl încurajează şi îi dă speranţă. În timpul pedepsei care va veni curând asupra lui Israel, Baruc va fi salvat. Dumnezeu îi va păstra viaţa. Expresia din versetul 5 („ţie îţi voi da ca pradă de război viaţa ta”) poate să fie regăsită şi în alte părţi ale cărţii lui Ieremia (Ieremia 21,9; 38,2 şi 39,18). Ea evocă imaginea unui soldat care îşi scapă viaţa după o bătălie pierdută.
Paradoxal, mântuirea vine numai prin înfrângere. Isus a câştigat biruinţa prin umilinţa şi înfrângerea aparentă de la cruce. Noi putem să găsim siguranţa, numai când suntem dispuşi să încetăm să luptăm şi să ne predăm viaţa, planurile şi viitorul în mâinile lui Dumnezeu.
6. Ce asemănare poţi să observi între Ieremia 45,1-5 şi Matei 6,25-34?
În Ieremia 45, Dumnezeu îi aminteşte lui Baruc ce este important cu adevărat. În Matei 6, Isus ne aminteşte că viaţa este mai importantă decât proprietăţile pământeşti. Dintre toate visurile lui de măreţie, tot ce a contat cu adevărat pentru Baruc în ceasul dezastrului a fost propria viaţă. Ironic, chiar dacă din cauza loialităţii lui faţă de Ieremia Baruc a ratat un mare viitor pe scena politică a Ierusalimului, faptul acesta i-a salvat realmente viaţa şi i-a dat o moştenire mult mai mare decât orice ar fi putut să viseze.
Aceasta este moştenirea pe care am căutat-o şi noi, studiind viaţa unor personaje aflate în umbră în Vechiul Testament. Majoritatea oamenilor pe care am ajuns să-i cunoaştem puţin mai bine nu au fost nişte personaje foarte influente în timpul lor, dar numele lor au fost raportate în Scriptură, ca să putem învăţa de la ele – atât din succesele lor, cât şi din eşecurile lor.
Ieremia 45
1. Cuvântul pe care l-a spus prorocul Ieremia către Baruc, fiul lui Neriia, când a scris într-o carte cuvintele acestea, după spusele lui Ieremia, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, sună astfel: 2. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel despre tine, Baruc: 3. „Tu zici: „Vai de mine! Căci Domnul a adus întristare peste durerea mea; îmi sleiesc puterile suspinând, şi nu găsesc odihnă!” 4. Spune-i: „Aşa vorbeşte Domnul: „Iată că ce am zidit voi dărâma; ce am sădit voi smulge, şi anume ţara aceasta. 5. Şi tu umbli după lucruri mari? Nu umbla după ele! Căci iată, voi aduce nenorocirea peste orice făptură, zice Domnul, dar ţie îţi voi da ca pradă de război viaţa ta, în toate locurile unde vei merge.”Ieremia 21
9. Cine va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă; dar cine va ieşi să se ducă la haldeii care vă împresoară va scăpa cu viaţă, care va fi singura lui pradă.Ieremia 38
2. Aşa vorbeşte Domnul: „Cine va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă; dar cine va ieşi şi se va duce la haldei va scăpa cu viaţă, va avea ca pradă viaţa lui şi va trăi.”Ieremia 39
18. Te voi scăpa, şi nu vei cădea sub sabie, ci viaţa îţi va fi prada ta de război, pentru că ai avut încredere în Mine, zice Domnul.”Matei 6
25. De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26. Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? 27. Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? 28. Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; 29. totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. 30. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? 31. Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” 32. Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. 33. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34. Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.
