Căderea lui Ghehazi
Cel puţin din perspectiva noastră actuală, este greu să înţelegem atitudinea unor personaje din Biblie, îndeosebi în faţa unor minuni atât de mari. Vindecarea incredibilă a lui Naaman a avut loc chiar sub ochii lui Ghehazi. El a văzut atât puterea lui Dumnezeu, cât şi atitudinea stăpânului lui, care a refuzat să ia bani de la Naaman. Cineva ar crede că ar fi fost mai mult decât suficient pentru a-l face să se umilească înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, dar el nu a făcut aşa.
6. Cum şi-a justificat Ghehazi acţiunile, cel puţin la început? Există puţin naţionalism sau prejudecată etnică în gândurile lui? 2 Regi 5,20-27
2 Regi 5
20. Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: „Iată că stăpânul meu a cruţat pe sirianul acela, Naaman, şi n-a primit din mâna lui ce adusese. Viu este Domnul, că voi alerga după el şi voi căpăta ceva de la el.” 21. Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, când l-a văzut alergând după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă înainte şi a zis: „Este bine totul?” 22. El a răspuns: „Totul este bine. Stăpânul meu mă trimite să-ţi spun: „Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii prorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.” 23. Naaman a zis: „Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.” A stăruit de el şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24. Ajungând la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor şi le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora care au plecat. 25. După aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: „De unde vii, Ghehazi?” El a răspuns: „Robul tău nu s-a dus nicăieri.” 26. Dar Elisei i-a zis: „Oare n-a fost duhul meu cu tine, când a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe? 27. Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămânţa ta pentru totdeauna.” Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.Biblia este plină de avertizări împotriva iubirii de bani şi a pericolelor posesiunilor pământeşti. Aceste avertizări nu le sunt adresate doar celor bogaţi. Nu cantitatea posesiunilor materiale este problema, ci mai degrabă atitudinea faţă de ele. Lupta împotriva lăcomiei cere o atenţie continuă. Noi trebuie să ne corectăm fără încetare gândurile cu privire la proprietăţile noastre şi să I le predăm lui Dumnezeu. Putem să păstrăm o perspectivă corectă, dăruind nu numai din posesiunile materiale, ci şi din timpul nostru. Dragostea de lucrurile materiale ne orbeşte faţă de adevărata noastră misiune şi faţă de scopul vieţii, iar în final poate să cauzeze ruina noastră veşnică, dacă nu suntem atenţi.
Este ciudat că Ghehazi face un jurământ, folosind Numele Dumnezeului celui viu, iar apoi merge să înşele. Oare crede el că Dumnezeul cel viu nu îl vede? Ce mărturie puternică este aceasta cu privire la puterea inimii noastre decăzute de a ne înşela!
Între timp, Naaman este foarte generos când îi oferă daruri lui Ghehazi, dar probabil că se întoarce acasă cu unele întrebări în minte, îndeosebi când cei doi slujitori îi relatează comportamentul ciudat al lui Ghehazi. Acesta a îngăduit ca lăcomia să se interpună în mărturia pe care Elisei a vrut să i-o dea acestui nou convertit.
Desigur, în cele din urmă, Dumnezeul care a făcut minuni i-a descoperit lui Elisei adevărul cu privire la cele săvârşite de Ghehazi. Lucrarea lui de slujire şi viaţa lui au fost distruse.
Este foarte uşor să subestimăm puterea incredibilă pe care poate să o aibă iubirea de bani asupra noastră (1 Timotei 6,10). La ce exemple din istoria biblică şi din cea nebiblică poţi să te gândeşti, în care banii au distrus viaţa cuiva? Cum putem să învăţăm să ne protejăm de o ispită care poate să fie foarte periculoasă?
1 Timotei 6
10. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri. Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
Ghehazi,slujitorul lui Elisei,avusese, de-a lungul anilor ocazia sa dezvolte spiritul de lepadare de sine, care caracteriza lucrarea de o viata a stapanului sau. El avusese privilegiul sa devina un nobil purtator de steag in ostirea DOMNULUI.Cele mai bune daruriale cerului fusesera multa vreme la indemana lui,dar, lasand la o parte toate acestea, el poftise bunurile de putina valoare ale bogatiei lumesti.iar acum .dorintele ascunse ale spiritului sau avar l-au determinat sa cedeze unei ispite care-l stapanea.
Solemne sunt lectiile de invatat sin aceasta experienta a unuia care ii fusesera date privilegii inalte si sfinte.Prin purtarea sa,Ghehazi,a asezat o piatra de poticnire pe calea lui Naaman,in a carui minte patrunsese o lumina minunata si care fusese castigat pentru slujirea DUMNEZEULUIcelui viu.Pentru inselaciunea practicata de Ghehazi nu putea fii adusa nici o scuza.Pana in ziua mortii lui a ramas lepros ,blestemat de DUMNEZEUsi dispretuit de semenii sai.
„Martorul mincinos nu ramane nepedepsit,si cel ce spune minciuni nu va scapa”Prov.19,5
Cred ca daca ne analizam cu sinceritate viata, putem sa ne dam f usor seama ca ea se invarte oarecum in jurul banilor… luam deciziile gandindu-ne in primul rand la bani, la confortul nostru… Ce ne preocupa gandurile in cea mai mare parte din timp? Este oare mantuirea nostra si a celor din jur? Incercam noi sa facem diferenta intre lucrurile care au valoare pt vesnicie si cele cele trecatoare? Cum ne stabilim prioritatile? Ma rog ca Dumnezeu sa ne ajute sa vedem viata prin ochii Lui, sa ne deschida ochii sa vedem realitatea asa cum e…
Aceasta avertizare din studiu mi se pare esentiala: ” Nu cantitatea posesiunilor materiale este problema, ci mai degrabă atitudinea faţă de ele. Lupta împotriva lăcomiei cere o atenţie continuă. Noi trebuie să ne corectăm fără încetare gândurile cu privire la proprietăţile noastre şi să I le predăm lui Dumnezeu. Putem să păstrăm o perspectivă corectă, dăruind nu numai din posesiunile materiale, ci şi din timpul nostru. Dragostea de lucrurile materiale ne orbeşte faţă de adevărata noastră misiune şi faţă de scopul vieţii, iar în final poate să cauzeze ruina noastră veşnică, dacă nu suntem atenţi.”