Obiceiul bunicii

Domnul este lângă toți cei ce-L cheamă, lângă cei ce-L cheamă cu toată inima. (Psalmii 145:18)

Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea, ci fii o pildă pentru credincioși: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție. (1 Timotei 4:12)

Dintotdeauna mi-a plăcut casa ei. Noi, copiii, am petrecut câte o săptămână acasă la bunica în multe veri. Eu și cele două surori mai mici dormeam într‑un pat dublu imens, de stil vechi, undeva sus, în „camera din mijloc”.

Mama mamei mele era o grădinăreasă pasionată și în grădina din fața și din spatele casei avea flori colorate. La parter, mă bucuram să trag cu ochiul din sufragerie, spre locul de servit masa, prin ușile franțuzești duble cu panouri de sticlă. Totul era ordonat și curat, dând mărturie de abilitățile ei de fostă menajeră. Bunica avea și o coafeză care venea acasă și uneori ne răsfăța și pe mine, și pe surorile mele, aranjându-ne părul.

Bunica iubea baseball-ul. Radioul ei transmitea entuziasmul comentatorilor sportivi ale căror voci uneori păleau în fața ovațiilor ei pentru eroii baseball-ului, precum Jackie Robinson, Hank Aaron sau Willie Mays, când vreuna din echipele lor juca. Totuși, viața ei nu a fost dintotdeauna fericită. Ea a fugit din Georgia în Detroit, Michigan, în perioada pe care sociologii o numesc în prezent Marea Migrație a afro-americanilor din sud, ca urmare a linșării unei rude.

Tinerii au întrebat cum au reușit să supraviețuiască migranții unor astfel de traume. Știu că unul dintre ei, Mattie Mae Peoples, avea obiceiul pe care trebuie să recunosc că și eu l-am adoptat acum, că sunt trecută de șaptezeci de ani. Primul lucru pe care îl auzeam dimineața din dormitorul ei era strigătul ei tânguitor: „Doamne Isus!” sau „Doamne, ai milă!” imediat după ce se trezea. Acum și eu mi-am dat seama că nu mai am suficientă tărie pentru a mă ridica sau pentru a-mi aduna gândurile până nu Îl salut cu glas tare pe Mântuitorul.

Prețuiesc legătura pe care bunica a avut-o cu adevăratul și viul Dumnezeu. Toți ar trebui să aibă un așa model.

Doamne, Îți mulțumesc pentru modelul pe care mi l-ai dat!

Elinor Harvin Burks

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO