[miercuri, 29 decembrie] Să fie uniți

 

 

Ce i-a sfătuit apostolul pe destinatarii epistolei lui să facă, având în vedere situația în care se aflau? Ce putem învăța din cartea Evrei, care să ne fie de folos? În continuare vom analiza modul în care Dumnezeu l-a ajutat pe Ilie să-și revină din descurajarea lui.

 

6. Ce a făcut Dumnezeu ca să-i restaureze credința lui Ilie, slujitorul Său?

 

1 Împărați 19:5-18

„5 S-a culcat şi a adormit sub un ienupăr. Şi iată, l-a atins un înger şi i-a zis: „Scoală-te şi mănâncă.” 6 El s-a uitat şi, la căpătâiul lui, erau o turtă coaptă pe nişte pietre încălzite şi un urcior cu apă. A mâncat şi a băut, apoi s-a culcat din nou. 7 Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins şi a zis: „Scoală-te şi mănâncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este prea lung pentru tine.” 8 El s-a sculat, a mâncat şi a băut şi, cu puterea pe care i-a dat-o mâncarea aceasta, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la muntele lui Dumnezeu, Horeb. 9 Şi acolo, Ilie a intrat într-o peşteră şi a rămas în ea peste noapte. Şi Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Ce faci tu aici, Ilie?” 10 El a răspuns: „Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul oştirilor, căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa!” 11 Domnul i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului!” Şi iată că Domnul a trecut pe lângă peşteră. Şi înaintea Domnului a trecut un vânt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Şi, după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ. 12 Şi, după cutremurul de pământ, a venit un foc. Domnul nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire. 13 Când l-a auzit, Ilie şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi un glas i-a vorbit zicând: „Ce faci tu aici, Ilie?” 14 El a răspuns: „Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul oştirilor, căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa.” 15 Domnul i-a zis: „Du-te, întoarce-te pe drumul tău prin pustie până la Damasc şi, când vei ajunge, să ungi pe Hazael ca împărat al Siriei. 16 Să ungi şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, ca împărat al lui Israel şi să ungi pe Elisei, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, ca proroc în locul tău. 17 Şi se va întâmpla că pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael îl va omorî Iehu şi pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu îl va omorî Elisei. 18 Dar voi lăsa în Israel şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-au sărutat.””

 

Modul în care Dumnezeu a relaționat cu Ilie după evenimentul de la Carmel este impresionant, pentru că arată grija duioasă și înțelepciunea cu care El Se ocupă de cei care sunt în strâmtorare și care se luptă să-și recapete credința. Dumnezeu a făcut multe lucruri pentru Ilie. În primul rând S-a îngrijit de nevoile lui fizice. I-a oferit hrană și l-a lăsat să se odihnească. Apoi, în peșteră, l-a dojenit cu bunătate – „Ce faci tu aici, Ilie”? – și l-a ajutat să înțeleagă mai în profunzime modul în care El lucrează și Își aduce la îndeplinire planurile. Dumnezeu nu era în vânt, în cutremur sau în foc, ci într-un susur blând și subțire. După aceea, Dumnezeu i-a încredințat lui Ilie o lucrare de făcut și l-a asigurat din nou de ajutorul Său.

 

7. Ce i-a îndemnat Pavel pe creștini?

 

Evrei 2:1 

„De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele.”

 

Evrei 3:12-14

„12 Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. 13 Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului. 14 Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită de la început…”

 

Evrei 5:11-6:3

„11 Asupra celor de mai sus, avem multe de zis şi lucruri grele de tâlcuit, fiindcă v-aţi făcut greoi la pricepere. 12 În adevăr, voi, care de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă de cineva să vă înveţe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare. 13 Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc. 14 Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul.

De aceea, să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos şi să mergem spre cele desăvârşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte şi a credinţei în Dumnezeu, 2 învăţătura despre botezuri, despre punerea mâinilor, despre învierea morţilor şi despre judecata veşnică. 3 Şi vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu.”

 

Evrei 10:19-25

„19 Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt 20 pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său, 21 şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, 22 să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată. 23 Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa. 24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. 25 Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.”

 

În cartea Evrei găsim numeroase îndrumări pe care apostolul li le-a dat cititorilor ca să-i ajute să-și recapete puterea și credința pe care le avuseseră la început. Apostolul le sugerează să practice ospitalitatea și să-i viziteze pe cei din închisoare, ceea ce presupunea și împlinirea nevoilor acestora. Pavel îi îndeamnă să fie generoși și să nu uite că Dumnezeu nu îi va abandona (Evrei 13:1-6). De asemenea, el îi mustră și îi încurajează; îi avertizează să nu se îndepărteze de lucrurile pe care le-au auzit (Evrei 2:1) și „să nu aibă o inimă rea și necredincioasă” (Evrei 3:12); și îi îndeamnă să crească în înțelegerea credinței lor (Evrei 5:11–6:3). Pe lângă acestea, el le atrage atenția asupra importanței participării constante la serviciile din cadrul bisericii (Evrei 10:25). Pe scurt, apostolul îi sfătuiește să fie uniți, să se încurajeze unii pe alții și să se îndemne la dragoste și la fapte bune; totodată, el Îl înalță pe Isus și lucrarea Sa din sanctuarul ceresc în favoarea lor (Evrei 8:1,2; 12:1-4).

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO