[vineri, 28 mai] Un gând de încheiere

 

 

Cele Zece Porunci definesc în mod cuprinzător și fundamental relația dintre Dumnezeu și om și relația dintre oameni. Porunca din centrul Decalogului este cea despre Sabat. Ea Îl identifică pe Domnul Sabatului într-un mod cu totul deosebit și menționează sfera Lui de autoritate și de stăpânire. Observă următoarele două aspecte: (1) identitatea Divinității: Iehova (Domnul), care este Creatorul (Exodul 20:11; 31:17) și care deține, astfel, o poziție unică; (2) sfera Lui de stăpânire și de autoritate: „cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele” (Exodul 20:11, compară cu Exodul 31:17). Potrivit acestor două aspecte, porunca despre Sabat are caracteristicile tipice sigiliilor din documentele tratatelor din Orientul Apropiat antic.

 

„Sfințirea realizată de Duhul Sfânt subliniază diferența dintre cei care au sigiliul lui Dumnezeu și cei care țin o zi de odihnă falsă. Când va veni încercarea, se va arăta limpede care este semnul fiarei: Este respectarea duminicii.” – Ellen G. White, „The SDA Bible Commentary”, vol. 7, pp. 980–981.

 

Rezumat: Sabatul este un semn al legământului care ajunge până în vremea când planul de mântuire va fi împlinit. El arată înapoi spre Creațiune, iar ca semn al legământului harului arată spre re-creațiunea finală, când Dumnezeu va face toate lucrurile noi.

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO