Ami: „Poporul Meu”

În Romani 9,25.26, Pavel citează Osea 2,23 şi 1,10. Dumnezeu i-a poruncit lui Osea să ia „o nevastă curvă” (Osea 1,2), ca o ilustraţie a relaţiei Sale cu Israel, deoarece poporul mersese după zei străini. Copiii născuţi din această căsătorie au primit nume care semnificau respingerea lui Dumnezeu şi pedepsirea unui Israel idolatru. Cel de-al treilea copil a fost numit Lo-ami (Osea 1,9), însemnând literal „Nu-i poporul Meu”.

Romani 9

Osea 2

23 Îmi voi sădi pe Lo-Ruhama în ţară, şi -i voi da îndurare; voi zice lui Lo-Ami: ,Tu eşti poporul Meu!` Şi el va răspunde: ,Dumnezeul meu!„

Osea 1

10 ,,Totuş numărul copiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, care nu se poate nici măsura, nici număra; şi de unde li se zicea: ,Nu sînteţi poporul Meu,` li se va zice: ,Copiii Dumnezeului Celui viu!„

Osea 1

2 Întîia dată cînd a vorbit Domnul către Osea, Domnul a zis lui Osea: ,,Du-te, şi ia-ţi o nevastă curvă şi copii din curvie; căci ţara a săvîrşit o mare curvie, părăsind pe Domnul!„

Osea 1

9 Şi Domnul a zis: ,,Pune -i numele Lo-Ami (Nu -i poporul meu); căci voi nu sînteţi poporul Meu, şi Eu nu voi fi Dumnezeul vostru.„

Totuşi, în situaţia aceasta, Osea a profetizat că va veni ziua când, după ce Îşi va pedepsi poporul, Dumnezeu îi va reda bogăţiile, va îndepărta zeii falşi şi va face un legământ cu el. (Vezi Osea 2,11-19). Atunci, cei care au fost Lo-Ami, „Nu-i poporul Meu”, vor ajunge să fie Ami, „Poporul Meu”.

Osea 2

11 Voi face să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei, şi toate praznicile ei.
12 Îi voi pustii şi viile şi smochinii, despre cari zicea: ,Aceasta este plata pe care mi-au dat -o ibovnicii mei!` Le voi preface într’o pădure, şi le vor mînca fiarele cîmpului.
13 O voi pedepsi pentru zilele cînd tămîia Baalilor, cînd se gătea cu veriga de nas, cu salba ei, şi alerga după ibovnicii ei, uitînd de Mine, zice Domnul.„
14 ,,Deaceea iată, o voi ademeni şi o voi duce în pustie, şi -i voi vorbi pe placul inimii ei.
15 Acolo, îi voi da iarăş viile, şi valea Acor i -o voi preface într’o uşă de nădejde, şi acolo, va cînta ca în vremea tinereţii ei, şi ca în ziua cînd s’a suit din ţara Egiptului.
16 În ziua aceea, zice Domnul, Îmi vei zice: ,Bărbatul meu!` şi nu-Mi vei mai zice: ,Stăpînul meu!`
17 Voi scoate din gura ei numele Baalilor, ca să nu mai fie pomeniţi pe nume.
18 În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legămînt cu fiarele cîmpului, cu păsările cerului şi cu tîrîtoarele pămîntului, voi sfărîma din ţară arcul, sabia şi orice unealtă de război, şi -i voi face să locuiască în linişte.
19 Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare;

În zilele lui Pavel, Ami au fost „chemaţi nu numai dintre iudei, ci şi dintre neamuri” (Romani 9,24). Cât de clară şi de convingătoare a fost această prezentare a Evangheliei, o Evanghelie care a fost rânduită încă de la început pentru întreaga lume! Nu este de mirare că noi, ca adventişti, avem parte de chemarea noastră din versetul acesta: „Şi am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod” (Apocalipsa 14,6). Astăzi, ca şi în zilele lui Pavel şi ca în zilele Israelului din vechime, vestea bună a mântuirii trebuie să fie răspândită în lumea întreagă.

7. Citeşte Romani 9,25-29. (Observă cât de mult citează Pavel din Vechiul Testament pentru a-şi susţine ideea despre lucrurile care aveau loc în zilele lui!) Care este mesajul fundamental din versetele acestea? Ce speranţă le era oferită aici cititorilor lui?

Romani 9

25 după cum zice în Osea: ,,Voi numi ,popor al Meu`, pe cel ce nu era poporul Meu, şi ,prea iubită`, pe cea care nu era prea iubită.
26 Şi acolo unde li se zicea: ,Voi nu sînteţi poporul Meu`, vor fi numiţi fii ai Dumnezeului celui viu.„
27 Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel: ,,Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mîntuită.
28 Căci Domnul va împlini pe deplin şi repede pe pămînt cuvîntul Lui.
29 Şi, cum zisese Isaia mai înainte: ,,Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămînţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora.„

Faptul că unii din neamul său au respins apelul Evangheliei îl făcea pe Pavel să simtă „o mare întristare”, şi „o durere necurmată în inimă” (Romani 9,2). Totuşi mai exista o rămăşiţă. Făgăduinţele lui Dumnezeu nu dau greş, chiar dacă oamenii dau greş. Speranţa pe care o avem este că, în cele din urmă, făgăduinţele lui Dumnezeu vor fi împlinite şi, dacă vom cere împlinirea lor pentru noi, ele se vor împlini şi în noi.

Cât de adesea te-au dezamăgit oamenii? Cât de adesea ai dat greş şi i-ai dezamăgit pe alţii? Probabil că de mai multe ori decât poţi să numeri, nu-i aşa? Ce lecţii poţi să înveţi din aceste greşeli cu privire la Singurul în care poţi să te încrezi în cele din urmă?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO