[marți, 15 decembrie] Timp pentru a stabili prioritățile

 

 

Suișurile și coborâșurile experienței copiilor lui Israel cu Dumnezeu au fost strâns legate de modul în care s-au raportat la Sabat. Dumnezeu a văzut lipsa lor de dorință de a respecta Sabatul ca pe un semn al irelevanței Lui în viața fiecăruia dintre ei (Ieremia 17:19-27). Un angajament reînnoit față de Sabat a fost de asemenea parte a procesului de restaurare – un semn că prioritățile erau corecte. Isaia 58 prezintă un contrast interesant.

 

3. Ce îi spunea Dumnezeu poporului Său, lucru care este relevant și pentru noi, astăzi?

 

Isaia 58:1-14

„Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! 2 În toate zilele Mă întreabă şi vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea şi n-ar fi părăsit Legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. 3 ‘La ce ne foloseşte să postim – zic ei – dacă Tu nu vezi? La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ţii seama de lucrul acesta?’ Pentru că – zice Domnul – în ziua postului vostru vă lăsaţi în voia pornirilor voastre şi asupriţi pe simbriaşii voştri. 4 Iată, postiţi ca să vă ciorovăiţi şi să vă certaţi, ca să bateţi răutăcios cu pumnul; nu postiţi cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus. 5 Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig şi să se culce pe sac şi cenuşă? Acesta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului? 6 Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanţurile răutăţii, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi şi rupe orice fel de jug; 7 împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l, şi nu întoarce spatele semenului tău. 8 Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte şi slava Domnului te va însoţi. 9 Atunci tu vei chema, şi Domnul va răspunde, vei striga, şi El va zice: ‘Iată-Mă!’ Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi vorbele de ocară, 10 dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime şi întunericul tău va fi ca ziua namiaza mare! 11 Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă. 12 Ai tăi vor zidi iarăşi pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit Dregător de spărturi, Cel ce drege drumurile şi face ţara cu putinţă de locuit. 13 Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării, 14 atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov”, căci gura Domnului a vorbit.”

 

Prin închinarea și postul lor, israeliții se considerau poporul lui Dumnezeu, dar modul în care își trăiau viața după ce închinarea se încheia arată că ei făceau doar gesturile ce țin de un comportament corect; nu exista niciun devotament sincer, din inimă, față de Legea lui Dumnezeu. În continuarea capitolului, Isaia arată ce aștepta Dumnezeu de la poporul Lui.

 

Aceasta nu este totul. Recitește Isaia 58:13,14. De ce pune Dumnezeu accentul pe Sabat? Profetul folosește aici expresii similare cu cele din restul capitolului: „Dacă îți vei opri piciorul… ca să nu-ți faci gusturile tale… neurmând căile tale, … neîndeletnicindu-te cu treburile tale și nededându-te la flecării”, avertizează el. Cu alte cuvinte, Sabatul nu este un timp în care să parcurgi rutina închinării în vreme ce te gândești la ale tale și trăiești o viață fără nicio legătură cu închinarea. Sabatul trebuie să fie o „desfătare” și să-l „cinstești”. În contextul din restul capitolului, Sabatul este prezentat ca fiind desfătarea de a învăța despre caracterul și obiectivele lui Dumnezeu și apoi de a transpune acel caracter și acele obiective în relațiile cu ceilalți. Să știi doar cum să respecți o formă de păzire a Sabatului și de închinare nu este suficient. Învățarea trebuie să aibă un impact asupra vieții. Sabatul este un timp de învățare și de trăire conform priorităților.

 

Este Sabatul o desfătare pentru tine? Dacă nu, ce poți face pentru a schimba lucrurile? Ai învățat „să cinstești” Sabatul? Discută în cadrul grupei ce ar putea însemna aceasta. Fii cât mai practic posibil!

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO