[luni, 14 decembrie] Timp pentru redescoperire

 

 

Când i s-a cerut lui Moise să-i scoată pe israeliți din Egipt, este clar că ei pierduseră perspectiva statutului lor de copii ai lui Dumnezeu. Ei aveau nevoie să redescopere cine este Dumnezeul care le cere închinare și care le dă atâtea făgăduințe despre un viitor minunat. Sabatul a fost o experiență fundamentală de învățare în călătoria lor de redescoperire. El a devenit și un semnal clar pentru celelalte popoare despre relația specială dintre Dumnezeu și Israel. Experiența manei este o revelare a modelului educațional folosit de Dumnezeu cu israeliții.

 

2. Ce lecții trebuiau să învețe israeliții?

 

 

Exodul 16:14-29 

„14 Când s-a luat roua aceasta, pe faţa pustiei era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele de gheaţă albă pe pământ. 15 Copiii lui Israel s-au uitat la ea şi au zis unul către altul: „Ce este aceasta?” căci nu ştiau ce este. Moise le-a zis: „Este pâinea pe care v-o dă Domnul ca hrană.” 16 Iată ce a poruncit Domnul: „Fiecare dintre voi să strângă cât îi trebuie pentru hrană, şi anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.” 17 Israeliţii au făcut aşa şi au strâns unii mai mult, alţii mai puţin. 18 În urmă o măsurau cu omerul, şi cine strânsese mai mult n-avea nimic de prisos, iar cine strânsese mai puţin nu ducea lipsă deloc. Fiecare strângea tocmai cât îi trebuia pentru hrană. 19 Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineaţa.” 20 N-au ascultat de Moise şi s-au găsit unii care au lăsat ceva din ea până dimineaţa, dar a făcut viermi şi s-a împuţit. Moise s-a mâniat pe oamenii aceia. 21 Astfel, în toate dimineţile, fiecare strângea cât îi trebuia pentru hrană şi, când venea căldura soarelui, se topea. 22 În ziua a şasea, au strâns hrană îndoit, şi anume doi omeri de fiecare. Toţi fruntaşii adunării au venit şi au spus lui Moise lucrul acesta. 23 Şi Moise le-a zis: „Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!” 24 Au lăsat-o până a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise, şi nu s-a împuţit şi n-a făcut viermi. 25 Moise a zis: „Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp. 26 Veţi strânge timp de şase zile, dar în ziua a şaptea, care este Sabatul, nu va fi.” 27 În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strângă mană, şi n-au găsit. 28 Atunci, Domnul a zis lui Moise: „Până când aveţi de gând să nu păziţi poruncile şi legile Mele? 29 Vedeţi că Domnul v-a dat Sabatul; de aceea vă dă în ziua a şasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămână la locul lui şi, în ziua a şaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseşte.””

 

Dumnezeu le-a asigurat israeliților minunea manei, dându-le exact hrana suficientă de care aveau nevoie în fiecare zi. Dacă le-ar fi dat mai mult, ei ar fi uitat de la cine o primeau. Așa că Dumnezeu a făcut în fiecare zi câte o minune, și ei au văzut grija Sa. Totuși, situația era diferită în Sabat, ziua aceasta care urma să fie specială. Erau două minuni: o porție dublă de hrană vinerea și faptul că mâncarea nu se strica peste noapte. Aceasta a făcut din Sabat un motiv pentru care israeliții să fie uimiți de Dumnezeu, Izbăvitorul lor, și să redescopere semnificația statutului lor de popor al Său.

 

Israeliți au trebuit să mănânce mană timp de patruzeci de ani (Exodul 16:35). De asemenea, Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să păstreze un omer de mană ca să le aducă aminte cum i-a hrănit El în pustie (vers. 32,33). Urma să fie și o aducere-aminte a experienței speciale din ziua de Sabat. Au fost și alte ocazii în care Dumnezeu le-a arătat foarte clar că Sabatul este special. Sabatul a fost un mijloc prin care Dumnezeu i-a ajutat pe israeliți să-și redescopere identitatea și pe Dumnezeul lor. Li s-a cerut să asculte și să sfințească

 

Sabatul, dar acest lucru a avut loc în cadrul dezvoltării unei înțelegeri mai profunde a caracterului Creatorului lor și al formării unei relații trainice, bazate pe făgăduințe.

 

Imaginează-ți că stai de vorbă cu un adolescent care consideră că Sabatul este „plictisitor”. El îl păzește doar pentru că așa spune Biblia și așa spun și părinții lui că trebuie să facă. Ce sugestii i-ai da care să-l ajute să (re)descopere Sabatul ca pe o experiență pozitivă de învățare?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO