[joi, 19 noiembrie] Educația în biserica primară

 

 

Unul dintre principiile din Scriptură despre educație, demne de luat în seamă, iese la iveală când Isus, Marele Învățător, Se pregătește să plece de lângă elevii, sau ucenicii Săi. Aceștia fuseseră cu El timp de trei ani și jumătate, aproximativ perioada alocată acum învățământului liceal sau universitar. De cele mai mult ori, absolvenții sunt considerați pregătiți să se descurce singuri la finalizarea unui ciclu de studii.

 

Dar Isus știa mai bine, așa că le-a asigurat urmașilor Săi o instruire continuă sub tutela Duhului Sfânt. În alte părți, acest învățător, sau îndrumător, este identificat ca Mângâietor sau Apărător (în greacă, parakletos), care le va fi dat urmașilor lui Isus pentru totdeauna (Ioan 14:16,17). El este numit Duhul adevărului. Deși Duhul Sfânt nu este în primul rând educator, lucrarea Sa este și educațională, îndeosebi cu privire la căutarea și găsirea adevărului.

 

5. Potrivit lui Pavel, ce este foarte important în cadrul educației?

 

1 Corinteni 2:1-16

„Cât despre mine, fraţilor, când am venit la voi, n-am venit să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau înţelepciune strălucită. 2 Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Hristos şi pe El răstignit. 3 Eu însumi, când am venit în mijlocul vostru, am fost slab, fricos şi plin de cutremur. 4 Şi învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere, 5 pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.6 Totuşi ceea ce propovăduim noi printre cei desăvârşiţi este o înţelepciune, dar nu a veacului acestuia, nici a fruntaşilor veacului acestuia, care vor fi nimiciţi. 7 Noi propovăduim înţelepciunea lui Dumnezeu, cea tainică şi ţinută ascunsă, pe care o rânduise Dumnezeu, spre slava noastră, mai înainte de veci, 8 şi pe care n-a cunoscut-o niciunul din fruntaşii veacului acestuia; căci, dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei. 9 Dar, după cum este scris: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”. 10 Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11 În adevăr, cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, afară de duhul omului, care este în el? Tot aşa, nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu afară de Duhul lui Dumnezeu. 12 Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. 13 Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. 14 Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. 15 Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni. 16 Căci „cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învăţătură?” Noi însă avem gândul lui Hristos”.

 

Pavel începe prin a le reaminti membrilor bisericii din Corint că, atunci când a venit prima dată la ei, le-a vorbit despre Isus Hristos și despre El răstignit, nimic altceva (vers. 2) – nicio înțelepciune extraordinară, ci doar Evanghelia. Dar vestirea Evangheliei nu a însemnat sfârșitul înțelepciunii (vers. 6), deoarece, odată ce creștinii s-au maturizat, apostolul s-a întors să-i învețe înțelepciunea, lucrurile pe care Dumnezeu le-a ascuns înainte de geneza lumii (vers. 7), chiar și lucrurile adânci ale lui Dumnezeu (vers. 10).

 

Atunci când Duhul Sfânt Se unește cu duhul celui care învață, totul se va cerceta sub călăuzirea Lui. Cât de profund va fi acel studiu și câtă învățătură se va deschide înaintea celor care sunt conduși de Duhul Sfânt! Capitolul se încheie cu un citat din cartea profetului Isaia: „Cine a cercetat Duhul Domnului și cine L-a luminat cu sfaturile lui?” (Isaia 40:13). Profetul care le vorbea oamenilor obișnuiți din timpul său ar fi spus că nimeni nu poate face acest lucru. Însă Pavel a corectat această percepție, concluzionând: „Noi avem gândul lui Hristos”, adică, un creștin plin de Duhul Sfânt are acces chiar și la gândul lui Dumnezeu, și astfel, la orice grad de învățătură și pricepere (vers. 10-13) de care ar fi nevoie pentru a cunoaște calea neprihănirii.

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO