[vineri, 25 septembrie] Un gând de încheiere

 

„Aceia cărora li s-a încredinţat supravegherea spirituală a bisericii trebuie să plănuiască metode şi să găsească mijloace prin care să i se ofere fiecărui membru al bisericii posibilitatea de a lua parte la lucrarea lui Dumnezeu. … În planificările lor [conducătorii] trebuie să acorde o atenţie specială lucrării care poate fi făcută de membrii bisericii printre prieteni şi vecini. Lucrarea lui Dumnezeu de pe acest pământ nu poate fi încheiată până când aceia care alcătuiesc biserica noastră nu se implică în lucru şi nu-şi unesc eforturile cu cele ale pastorilor şi ale slujbaşilor. Mântuirea celor păcătoşi cere o lucrare personală stăruitoare. Noi trebuie să mergem şi să le ducem cuvântul vieţii, nu să aşteptăm ca ei să vină la noi. O, dacă le-aş putea spune fraților cuvinte prin care să-i trezesc la o acţiune stăruitoare! Clipele care ne mai sunt acordate sunt puţine. Stăm chiar la hotarul lumii veşnice. Nu avem timp de pierdut. Fiecare clipă este de aur şi mult prea preţioasă, ca să fie dedicată slujirii de sine. … În fiecare biserică există talente care, printr-o folosire corespunzătoare, ar putea să fie dezvoltate pentru a ajuta în această lucrare. Pentru zidirea comunităţilor noastre, este nevoie acum de lucrarea atentă a unor lucrători înțelepți, care să descopere şi să dezvolte talentele din biserică – talente care pot fi educate pentru a fi folosite de Domnul.” – Ellen G. White, „Mărturii”, vol. 9, pp. 116–117

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO