„Am ridicat ochii spre cer”

5. Cum și de ce s-a schimbat situația lui Nebucadnețar?

Daniel 4:34-37
34. După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Preaînalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăpânire este veşnică şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam.
35. Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să stea împotriva mâinii Lui, nici să-I zică: ‘Ce faci?’
36. În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii şi mai-marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăşi peste împărăţia mea şi puterea mea a crescut.
37. Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!”

Dumnezeu a permis ca Nebucadnețar să fie lovit de o boală ciudată, dar, în cele din urmă, El i-a redat sănătatea. Totul s-a schimbat în momentul în care, la sfârșitul celor șapte ani preziși de profet, împăratul suferind și-a ridicat ochii spre cer (Daniel 4:34).

„Timp de șapte ani, Nebucadnețar a fost o uimire pentru supușii lui; timp de șapte ani a fost umilit înaintea lumii întregi. Apoi, judecata i-a fost redată și, ridicându-și ochii în umilință către Dumnezeul cerului, el a recunoscut mâna divină în pedepsirea lui. Într-o proclamație publică a recunoscut vinovăția sa și mila cea mare a lui Dumnezeu în vindecarea lui.” – Ellen G. White, Profeți și regi, p. 520

Cu siguranță că pot apărea mari schimbări când ne ridicăm ochii spre cer. De îndată ce și-a recăpătat judecata, împăratul a arătat că învățase lecția.

Dar această istorie nu este atât de mult despre Nebucadnețar, cât despre mila lui Dumnezeu. Împăratul respinsese alte trei ocazii de a-L accepta pe Dumnezeul lui Israel ca Domn al vieții sale. Aceste ocazii au fost la dispoziția sa când a recunoscut înțelepciunea excepțională a celor patru tineri robi (Daniel 1), când Daniel i-a tâlcuit visul (Daniel 2) și când cei trei tineri evrei au fost salvați din cuptorul încins (Daniel 3). Dacă acea salvare nu l-a umilit, ce altceva ar fi putut să o mai facă? În ciuda încăpățânării împăratului, Dumnezeu i-a dat o a patra șansă, i-a câștigat inima și l-a repus în poziţia sa de împărat (Daniel 4).

Aşa cum vedem din cazul lui Nebucadnețar, Dumnezeu dă șansă după șansă pentru a ne readuce în relație cu El. Multe secole mai târziu, Pavel scria că Domnul „voiește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința adevărului” (1 Timotei 2:4). În această istorisire vedem o exemplificare clară a acestui adevăr.

În ce mod ai fost și tu smerit de Dumnezeu? Ce ai învățat din acea experiență? Ce schimbări ar fi nevoie să faci pentru a evita să înveți aceeași lecție din nou?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO