Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră. – Psalmii 91:11,12

Nu a fost sunetul îngrozitor al metalului care se freca de beton cel care a făcut să-mi cadă din mână cartea pe care o citeam. Nu a fost virajul brusc către stânga care m-a aruncat pe mine şi copiii mei contra centurilor noastre de siguranţă. Nu a fost roata pe care am privit-o şocată în timp ce a sărit între uşa mea şi o maşină mică de culoare roşie de lângă noi.

Nu a fost nici derapajul de pe şosea în iarba plină cu pietriş cel care m-a făcut să mă simt uşurată când în următoarea clipă am fost liberă. Nu a fost nici măcar privirea mea plină de uimire, în timp ce priveam cum roata se rostogolea în şanţ şi continua să meargă, până când în cele din urmă s-a izbit de un gard şi a căzut la pământ cam la patru sute de metri în faţa noastră.

Ceea ce a făcut ca să am pe braţe pielea ca de găină şi să rămân fără aer în plămâni a fost conştientizarea faptului că am fost ţinuţi şi călăuziţi de o Putere mai mare decât a noastră. O Putere care a ţinut duba noastră pe roţi când trebuia să se răstoarne – când roata dreaptă din faţă a ieşit, rupând şuruburile care o ţineau. O Putere care a făcut ca roata să se rostogolească printre maşinile care circulau în jurul nostru, fără a lovi maşinile de care treceam, nici pe cele din spatele nostru, dar continuând să se rotească până intr-un şanţ.

Această Putere l-a ajutat pe soţul meu să controleze duba noastră cu toate că aluneca pe capătul din dreapta faţă, distrugând mecanismul de frânare aproape până la ax. Soţul meu a manevrat duba printre celelalte maşini. Am trecut pe banda de contrasens înainte să ne oprim din derapaj pe banda de urgenţă. Această Putere ne-a călăuzit ca să găsim două maşini de tractare, ambii şoferi dând din cap şi spunând că nu le vine să creadă că nu ne-am răsturnat. „Cineva a avut grijă de voi”, ne-au spus ei.

Îi mulţumim lui Dumnezeu în continuare pentru că ne-a salvat familia, pentru că ne-a călăuzit şi pentru că niciodată nu ne-a părăsit. Ceea ce putea fi o tragedie a fost schimbată într-o mărturie uimitoare despre protecţia şi puterea lui Dumnezeu.

Atunci când ne vedem de viaţa noastră aglomerată, să nu uităm niciodată că îngerii Lui ne protejează.


Barb Engquist

Urmărește devoționalul video, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO