Iacov „cel Drept”

Iacov era cunoscut sub numele de Iacov „cel Drept”, fapt care sugerează că a fost un conducător înţelept care a pus preţ pe modul în care îi trata pe ceilalţi şi pe grija faţă de cei uitaţi şi asupriţi. Cartea care îi poartă numele a fost considerată „cartea Proverbele a Noului Testament”. Ea se axează pe evlavia practică şi ne învaţă cum să tră­ im cu înţelepciune ca urmaşi ai Domnului.

Iacov, autorul cărţii, era nerăbdător să le reamintească citito­ rilor creştini: „Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându­vă singuri!” (Iacov 1:22) şi că religia care contează, reli­ gia curată şi de valoare înaintea lui Dumnezeu, se concentrează pe grija faţă de cei în nevoie şi cei asupriţi şi pe împotrivirea faţă de influenţele corupătoare ale societăţii din jur (vers. 27).

5. În ce diferă a tudinea lui Iacov faţă de bogaţi de a tudinea obișnuită a societăţii? Ce sfaturi dă el despre cum să e trataţi bogaţii și săracii în biserică?

Iacov 2:1-9
1. Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând la faţa omului.
2. Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost;
3. şi voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare şi-i ziceţi: „Tu şezi în locul acesta bun!”, şi apoi ziceţi săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Şezi jos la picioarele mele!”
4. Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele?
5. Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc?
6. Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă târăsc înaintea judecătoriilor?
7. Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtaţi?
8. Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, bine faceţi.
9. Dar, dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege ca nişte călcători de Lege.

5:1-5
1. Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor care au să vină peste voi.
2. Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sunt roase de molii.
3. Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănânce carnea! V-aţi strâns comori în zilele din urmă!
4. Iată că plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile, şi pe care le-aţi oprit-o prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.
5. Aţi trăit pe pământ în plăceri şi în desfătări. V-aţi săturat inimile chiar într-o zi de măcel.

Iacov afirmă că a­i dori cuiva binele, chiar a­i dori să aibă binecu­vântarea lui Dumnezeu, ar fi de puţin folos dacă omul respectiv su­ feră de frig şi foame. A­i oferi hrană şi îmbrăcăminte ar fi mult mai de folos pentru a exprima şi a demonstra preocuparea pentru el decât toate sentimentele noastre nobile şi urările de bine (Iacov 2:14­-16). Iacov foloseşte această imagine ca pe un exemplu de interacţiu­ ne între credinţă şi fapte în cadrul relaţiei noastre cu Dumnezeu. Totodată, el repetă (vers. 8) învăţătura Domnului Isus despre a­ţi iubi aproapele ca pe tine însuţi, arătând cum ar trebui păzită aceas­ tă poruncă în viaţa de zi cu zi. Ea este transpusă în slujirea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni, nu pentru a câştiga mântuirea, ci pen­ tru că este o manifestare a credinţei adevărate.

De ce este atât de ușor, adesea fără să ne dăm seama, să îi preferăm pe bogați în detrimentul săracilor?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO