Hristos, calea spre biruință

„Pleacă Satano… căci este scris.” (Matei 4:10)

Satana fusese înfrânt la prima ispitire. Apoi el L-a luat pe Hristos pe streașina Templului din Ierusalim și I-a cerut să dovedească că este Fiul lui Dumnezeu aruncându-se jos de la înălțimea aceea amețitoare. „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu”, I-a zis el, „aruncă-te jos, căci este scris: «El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta, și ei te vor lua pe mâini, ca nu cumva să te lovești cu piciorul de vreo piatră.» A face acest lucru ar fi fost o încumetare din partea lui Hristos, așa că El nu a cedat. „De asemenea, este scris”, a zis Isus: „Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău.” Din nou, planul ispititorului a fost zădărnicit. Hristos fusese biruitor.

Încumetarea constituie o ispită comună și, când ne asaltează cu aceasta, Satana câștigă biruința aproape de fiecare dată. Cei care susțin că sunt înrolați în lupta împotriva răului se aruncă adesea fără chibzuință în ispită și ar fi necesară o minune pentru a ieși din aceasta neîntinați. Promisiunile prețioase ale lui Dumnezeu nu ne sunt date pentru a ne face mai puternici sau pentru a ne bizui pe ele atunci când ne aruncăm fără rost în primejdie. Domnul ne cere să acționăm într-o umilă dependență de călăuzirea Sa. „Nu stă în puterea omului când umblă să-și îndrepte pașii spre țintă” (Ieremia 10:23). În Domnul stă propășirea și viața noastră. „Încredințează-ți soarta în mâna Domnului, încrede-te în El și El va lucra” (Psalmii 37:5). Fiind copii ai lui Dumnezeu, noi trebuie să ne menținem un caracter creștin consecvent.

Când vă rugați… ca să nu cădeți în ispită, aduceți-vă aminte că lucrarea voastră nu se încheie cu rugăciunea. Atât cât vă stă în putință, trebuie să vă răspundeți singuri la rugăciuni rezistând ispitei. Rugați-L pe Domnul Isus să facă pentru voi ceea ce nu puteți face singuri. Având Cuvântul lui Dumnezeu drept călăuza noastră și pe Domnul Isus ca Învățător, nu trebuie să fim ignoranți cu privire la cerințele lui Dumnezeu sau să nu ținem seama de uneltirile lui Satana.

„Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile pământului și strălucirea lor și I-a zis: «Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie.»” Atunci divinitatea a străfulgerat prin umanitate. „Pleacă Satano”, i-a răspuns Isus, „Căci este scris: «Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.»” Satana nu a mai venit cu o altă ispită. El a plecat din prezența Domnului Hristos ca un dușman înfrânt. – Youth’s Instructor, 21 decembrie 1899

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO