La cine sunt cheile?
Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi. – 1 Petru 5:7
„Mi-aţi văzut cheile? Nu sunt la locul lor.” Fiica mea şi soţul ei, Dennis, nu îşi aminteau să fi văzut cheile, aşa că am început să căutăm prin buzunare şi pe sub perne, chiar şi în spatele canapelei, dar… nici urmă de chei. Am mers cu maşina 16 kilometri până în parcul unde am fost la picnic şi am căutat peste tot. Dar tot nu am găsit cheile. Cea mai mare grijă a mea era faptul că, printre cheile pierdute, erau şi cheile de la biserică şi aveam nevoie de ele dimineaţa. Am căutat din nou prin casă, dar fără succes, aşa că ei şi-au luat rămas-bun şi au plecat.
Prea stresată pentru a putea dormi, am îngenuncheat şi m-am rugat pentru cheile pierdute. Încă pe genunchi, cu ochii închişi, mi-am amintit că mai devreme eram cu toţii pe canapeaua din sufragerie şi vorbeam. Când Becky a mers să verifice ce face copilul, mi-am amintit că Dennis a luat nişte chei de pe măsuţă şi le-a pus la ea în geantă.
Deşi era aproape de miezul nopţii, am bătut la uşa lor şi i-am rugat să verifice dacă nu erau cheile în geanta lui Becky. N-aş fi vrut să-i deranjez, dar nu mai puteam aştepta până dimineaţa. Da! Cheile erau acolo! Crezând că sunt ale lui Becky, Dennis le-a pus în geanta lui Becky şi apoi a uitat de acest incident. Dându-ne seama de greşeala comică a lui Dennis, am râs cu poftă, apoi ne-am luat rămas-bun.
Îţi mulţumesc, Isus! a răsunat din inima mea. Laudele de fericire m-au ţinut trează, gândindu-mă la modul în care Dumnezeu mi-a arătat ce se întâmplase. În acel moment de epifanie, am putut vedea că Dumnezeu cu adevărat Se îngrijeşte de mine. Încă îmi răsună în minte acel gând. Mă mângâie gândul că El Se îngrijeşte de mine în mod atât de personal şi îmi inspiră o credinţă şi mai mare în dragostea Sa şi în făgăduinţele scrise în Cuvântul Său.
Fie că este vorba de nişte chei pierdute sau de timp, sănătate sau ocazii, întotdeauna Isus este interesat de tot ce ne priveşte pe noi. El ne invită: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri” (Filipeni 4:6).
Dar mai presus de orice, Isus Se îngrijeşte de sufletul tău. „Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut” (Luca 19:10). Dumnezeu ne cunoaşte atât de bine. El înţelege fiecare nevoie a noastră, graba şi ezitările noastre, durerile şi bucuriile noastre, dar de asemenea ştie şi cât suntem de limitaţi şi de slabi – ne cunoaşte tendinţa de a ne depărta de El. Isus ne întreabă pe fiecare dintre noi: „Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea dacă îşi pierde sufletul?” (Marcu 8:36).
Aş vrea să închei cu un gând important pe care să îl păstrezi în inima ta: Isus îţi poartă de grijă!
Jeanne B. Woolsey
Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
