Pregătirea pentru a fi părinte

Puţine lucruri îţi pot schimba viaţa cum o face venirea pe lume a unui copil. Nimic nu va mai fi la fel în familie.

„Ca săgeţile în mâna unui războinic, aşa sunt fiii făcuţi la tinereţe. Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei!” (Psalmii 127:4,5)

Însă copiii nu vin cu un manual de utilizare care să le spună părinţilor cum trebuie să-i îngrijească şi cum să rezolve toate problemele care pot să apară. Chiar şi părinţii cu experienţă sunt uneori puşi în încurcătură de acţiunile, de cuvintele sau de atitudinile copiilor lor.

Aşa cum este important să te pregăteşti pentru căsătorie, la fel de important este ca aceia care speră să devină părinţi să fie pregătiţi pentru această copleşitoare responsabilitate.

4. Chiar dacă următoarele cazuri de naștere sunt unice, ce principii pot lua din aceste relatări cei care se pregătesc să devină părinţi?

1 Samuel 1:27
Pentru copilul acesta mă rugam, şi Domnul a ascultat rugăciunea pe care I-o făceam.

Judecătorii 13:7
Dar mi-a zis: „Tu vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu; şi acum să nu bei nici vin, nici băutură tare şi să nu mănânci nimic necurat, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele maicii lui, până în ziua morţii lui.”

Luca 1:6
Amândoi erau neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu şi păzeau fără pată toate poruncile şi toate rânduielile Domnului.

Luca 1:13-17
13. Dar îngerul i-a zis: „Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevasta ta Elisabeta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan.
14. El va fi pentru tine o pricină de bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui.
15. Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare şi se va umple de Duhul Sfânt încă din pântecele maicii sale.
16. El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor.
17. Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.”

Luca 1:39-45
39. Maria s-a sculat chiar în zilele acelea şi a plecat în grabă spre munţi, într-o cetate a lui Iuda.
40. A intrat în casa lui Zaharia şi a urat de bine Elisabetei.
41. Cum a auzit Elisabeta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pântece, şi Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt.
42. Ea a strigat cu glas tare: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
43. Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? 44Fiindcă iată, cum mi-a ajuns la urechi glasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pântece de bucurie.
45. Ferice de aceea care a crezut; pentru că lucrurile care i-au fost spuse din partea Domnului se vor împlini.”

Luca 1:46-55
46. Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul
47. şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48. pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că de acum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită,
49. pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfânt, 50şi îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.
51. El a arătat putere cu braţul Lui; a risipit gândurile pe care le aveau cei mândri în inima lor.
52. A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei smeriţi.
53. Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.
54. A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi-a adus aminte de îndurarea Sa –
55. cum făgăduise părinţilor noştri – faţă de Avraam şi sămânţa lui în veac.”

Luca 1:76-79
76. Şi tu, pruncule, vei fi chemat proroc al Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregăteşti căile Lui
77. şi să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui;
78. datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălţime,
79. ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul şi în umbra morţii şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”

Ce responsabilitate şi ce oportunitate cutremurătoare au avut aceşti părinţi! În aceste familii aveau să se nască profeţi şi conducători ai lui Israel, unul dintre aceştia urmând să fie cel care trebuia să pregătească o cale pentru Mesia, iar altul, chiar Hristos. Totuşi, chiar dacă niciunul dintre copiii noştri nu este destinat să fie un profet biblic, părinţii tot trebuie să fie pregătiţi pentru această schimbare radicală din viaţa lor.

„Pregătirea trebuie începută chiar înainte de naşterea copilului, pentru ca acesta să fie în stare să lupte cu succes în bătălia împotriva vrăjmaşului.

Dacă, înainte de naşterea copilului, mama este îngăduitoare faţă de ea însăşi, dacă este egoistă, nerăbdătoare, pretenţioasă, toate aceste lucruri se vor manifesta în caracterul copilului ei. În felul acesta, mulţi copii au primit ca moştenire, la naştere, aproape numai tendinţe nestăvilite spre rău.” – Ellen G. White, Căminul adventist, p. 256

Indiferent că avem copii în grija noastră sau avem responsabilități în privința altor oameni, ce putem face pentru a ne îndeplini aceste responsabilități în modul cel mai creștinesc posibil?