Pentru a inspira și a fi o bucurie
Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! – Psalmii 119:18
Biblioteca din Innerpeffray este o „cutie de comori” pe cele trei maluri ale râului Earn, aproape de casa noastră. Aceasta găzduieşte cea mai veche bibliotecă gratuită din Scoţia, fondată de David Drummond în 1680. Lui David îi plăcea foarte mult să citească şi să afle cât mai multe şi a dorit să împărtăşească şi cu cei din jurul său cărţile pe care le avea. Trei sute de ani mai târziu, aceste cărţi preţioase încă pot fi împrumutate gratuit. Le ţin în mână şi răsfoiesc paginile lor fără a purta mănuşi de protecţie.
Doi domni mai în vârstă lucrează ca voluntari în acea mică bibliotecă. Când nu sunt vizitatori, cei doi explorează diverse cărţi, în căutare de comori literare şi detalii interesante. Feţele lor se luminează când soţul meu, Bernie, le spune că este pastor. Atunci scot nişte Biblii imense şi le aşază delicat pe mesele înclinate pentru citit. Unele din ele au coperţi din piele şi închizători ornamentale din bronz. Mai sunt şi Biblii masive cu modele imprimate şi litere reliefate şi o Biblie în miniatură cu o lupă mică pusă între forzaţurile din marmură. Analizăm cu atenţie paginile
si scoatem în evidentă detaliile interesante din ilustrării si frumuseţea din cuvinte.
A trecut ora închiderii, dar ghizii noştri încă zăbovesc printre rafturi, scoţând cu delicateţe o carte de aici si un volum de dincolo. Îi arată lui Bernie o carte cu predici vechi şi apoi îmi aduc mie un exemplar cu poezie creştină. Soarele de toamnă licăreşte printre frunzele de afară şi aruncă pete pe paginile cărţilor. „Trebuie să plecăm”, spun eu. „Vă reţinem prea mult.”
Unul dintre bărbaţi zâmbeşte şi se pleacă uşor. „Nu, draga mea, puteţi rămâne. Munca noastră nu are limite. Rolul nostru este doar să vă inspirăm şi să vă aducem bucurie.” Chiar asta fac. Ei iubesc această bibliotecă preţioasă. Ei cunosc inspiraţia şi bucuria pe care o aduce fiecare carte. Ei îşi fac timp să asculte, să descopere pasiunea fiecărui vizitator şi apoi îi prezintă cărţile care îl vor bucura cel mai mult.
Eu mă simt inspirată şi bucuroasă. Când a sosit vremea să plecăm, am trecut pe lângă Bibliile deschise. O gravură a relatării creaţiunii emană viaţă şi bucurie. Unele din animale arată puţin ciudat, deoarece artistul a reprodus animale pe care nu le văzuse niciodată. Florile sunt pline de viaţă şi sunt şi câţiva iepuraşi care ţopăie prin iarbă.
Cum doreşte Dumnezeu să mă inspire şi să mă bucure astăzi? Cum aş putea să îmi fac timp să stau în lumina razelor Lui şi să citesc? Şi cum aş putea să împărtăşesc şi cu alţii această inspiraţie şi bucurie?
Karen Holford
Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
