Babilonul spiritual

1. Ce simbolizează apele mari?

Apocalipsa 17:1,15
1. Apoi, unul din cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari.

15. Apoi mi-a zis: „Apele pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi.

Ieremia 51:13
13. Tu, care locuieşti lângă ape mari şi care ai vistierii nemărginite, ţi-a venit sfârşitul, şi lăcomia ta a ajuns la capăt!

În Biblie, femeia este un simbol pentru poporul lui Dumnezeu. Biserica adevărată a lui Dumnezeu este înfățișată printr-o femeie castă (Apocalipsa 12:1; 22:17), iar femeia adulteră îi reprezintă pe oamenii apostați și necredincioși – Babilonul cel mare. Babilonul antic depindea de Eufrat pentru existenţă, iar Babilonul din timpul sfârșitului se bazează pe suportul maselor (simbolizate prin ape).

2. Care două categorii de oameni au o relație adulteră cu Babilonul din timpul sfârșitului și se lasă amăgiți de el?

Apocalipsa 17:2
Cu ea au curvit împăraţii pământului; şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!”

Apocalipsa 14:8
Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!”

Apocalipsa 18:2,3
2. El a strigat cu glas tare şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte;
3. pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, şi împăraţii pământului au curvit cu ea, şi negustorii pământului s-au îmbogăţit prin risipa desfătării ei.”

În prima categorie sunt împărații pământului, puterile politice conducătoare. În Vechiul Testament, termenul „curvie” este utilizat frecvent pentru a descrie îndepărtarea Israelului apostat de Dumnezeu și căderea lui în idolatrie (Isaia 1:21; Ieremia 3:1-10). Relația dintre împărații pământului și această „curvă” simbolizează unirea puterilor politice conducătoare cu Babilonul din timpul sfârșitului.

În a doua categorie sunt locuitorii pământului, masele conduse. Ei se îmbată cu „vinul Babilonului”. Spre deosebire de conducători, ei sunt amețiţi de învățăturile și de practicile Babilonului, gândind că el îi poate proteja. Dacă beau, oamenii nu mai gândesc logic și sunt ușor de manipulat (Isaia 28:7). Lumea întreagă, cu excepția rămășiței credincioase, va fi dusă în eroare.

La sfârșit, masele vor fi duse în eroare. Ce ne spune aceasta despre pericolele opiniei populare?