Războiul de pe pământ
4. Fiindu-i interzis accesul la cer, Satana îşi continuă atacul împotriva bisericii în cele 1 260 de zile profe ce. Ce a făcut Dumnezeu pentru biserică în perioada aceasta?
Apocalipsa 12:13,14
13. Când s-a văzut balaurul aruncat pe pământ, a început să urmărească pe femeia care născuse copilul de parte bărbătească.
14. Şi cele două aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii, ca să zboare cu ele în pustiu, în locul ei unde este hrănită o vreme, vremuri şi jumătatea unei vremi, departe de faţa şarpelui.
„Alungarea lui Satana din poziţia de pârâş al fraţilor în cer s-a realizat prin marea lucrare a lui Hristos de jertfire a vieţii Sale. În ciuda opoziţiei persistente a lui Satana, planul de răscumpărare a fost îndeplinit. (…) Satana, ştiind că până la urmă va fi deposedat de imperiul pe care şi l-a însuşit în mod fraudulos, a decis să nu se dea înapoi de la nimic pentru a distruge cât mai multe dintre fiinţele create de Dumnezeu după chipul Său. El l-a urât pe om fiindcă Hristos i-a arătat atâta dragoste iertătoare şi milă şi este acum gata să meargă la el cu tot felul de amăgiri prin care să-l ducă la pierzare; el şi-a adus hotărârea la îndeplinire cu energie sporită din cauza stării lui disperate” (Ellen G. White, The Spirit of Prophecy, vol. 3, pp. 194–195).
Satana îşi continuă activitatea pe pământ, vărsându-şi mânia asupra bisericii lui Hristos. Însă ea beneficiază de protecţia divină în pustie în perioada profetică de 1 260 de zile, în aşteptarea revenirii lui Hristos. Perioada de persecuţie condusă de Satana este amintită de două ori în Apocalipsa 12, în versetele 6 şi 14. Ambele fac referire la perioada de activitate a cornului mic menţionat în Daniel 7:23-25. În profeţia biblică, zilele reprezintă ani (vezi Numeri 14:34; Ezechiel 4:6). Perioada istorică ce corespunde cel mai bine acestei perioade profetice este intervalul 538–1798 d.Hr., perioadă care începe cu recunoaşterea de către împăratul Iustinian a episcopului Romei ca autoritate supremă şi corespunde începutului Evului Mediu. În tot acest timp, biserica Romei, o putere ecleziastică, a dominat lumea occidentală, până când Revoluţia Franceză a pus capăt dominaţiei ei asupritoare.
La finalul perioadei profetice petrecute de femeie în pustie, Satana îşi reia atacul asupra ei. Balaurul aruncă din gură apă ca un râu ca să o înece (în Biblie, năvălirea vrăjmaşului este asemănată cu un râu care inundă ţara – Isaia 59:19), însă pământul dă ajutor, înghite apele şi o salvează pe femeie, oferindu-i adăpost.
Gândește-te cât a durat persecuția! De ce crezi că durează unele lucruri atât de mult (ca de exemplu, așteptarea revenirii lui Hristos)?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
