Isus Se roagă pentru Sine

Putem deosebi în rugăciunea Domnului Isus ca Mare-Preot trei părţi.

1. Pentru ce S-a rugat Isus la început şi ce înseamnă aceasta pentru noi?

Ioan 17:1-5
1. După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer şi a zis: „Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine,
2. după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.
3. Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.
4. Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.
5. Şi acum, Tată, proslăveşte-Mă la Tine însuţi cu slava pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea.

Isus a mijlocit mai întâi pentru Sine. Mai înainte, spusese de mai multe ori că nu-I sosise încă ceasul (Ioan 2:4; Ioan 7:30 ; Ioan 8:20). Acum însă era conştient că ceasul jertfirii bătea la uşă. Venise clipa încheierii lucrării Sale pe pământ şi avea nevoie de putere pentru a-Şi împlini misiunea. Era timpul pentru rugăciune.

Isus a decis să-L proslăvească pe Tatăl Său împlinind voia Sa, chiar dacă aceasta presupunea suferinţa pe cruce. Faptul că El a acceptat crucea nu a fost o atitudine fatalistă, ci o exercitare a autorităţii primite de la Tatăl. El nu a murit ca martir, ci L-a proslăvit pe Tatăl de bunăvoie prin împlinirea scopului pentru care Se întrupase: să Se ofere ca jertfă pentru păcatele omenirii.

Ce este viaţa veşnică? Ce înseamnă să-L cunoaştem pe Dumnezeu?

Ioan 17:3
Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.

Mai înainte de toate, Isus spune că viaţa veşnică constă în a-L cunoaşte personal pe Dumnezeu. El nu susţine aici mântuirea prin fapte sau prin cunoaştere, ci Se referă la experienţa cunoaşterii lui Dumnezeu ca urmare a jertfei de pe cruce. Cunoaşterea aceasta poate fi obţinută prin relaţia personală cu Tatăl. Tendinţa noastră omenească este să reducem cunoaşterea la cunoştinţe şi informaţii, însă aici Isus are în vedere ceva mai profund: relaţia personală cu Dumnezeu. Prima venire a lui Isus a avut ca scop să-i conducă pe oameni pe drumul către o cunoaştere a lui Dumnezeu care să le aducă bucurie şi mântuire, dar şi unitatea la care conduce această cunoaştere.

Care este diferența dintre a avea cunoștințe despre Dumnezeu și a-L cunoaște personal? Ce experiențe te-au ajutat să-L cunoști pe Dumnezeu?