Rugăciunea

Orice credincios consideră că religia lui este de fapt relaţia sa cu Dumnezeu. Dacă viaţa veşnică este cunoaşterea lui Dumnezeu, atunci viaţa veşnică poate fi găsită prin relaţia cu El. Şi, ca în orice relaţie, este necesară comunicarea. Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său divin. Deci putem avea comuniune cu El prin studierea Cuvântului Său, dar şi prin rugăciune.

Dacă vrem ca inima şi gândurile noastre să fie la lucrurile cereşti şi nu la lucrurile de pe pământ, atunci rugăciunea este esenţială. Prin însăşi natura ei, rugăciunea ne îndreaptă atenţia către lumea de sus.

Dar şi în acest domeniu este necesară vigilenţa, întrucât rugăciunile pot ajunge doar o expresie a naturii noastre egoiste. Când ne rugăm, noi trebuie să ne supunem voinţei lui Dumnezeu.

Cu ani în urmă, un cântec spunea: „O, Doamne, vrei să-mi cumperi un Mercedes-Benz?”, criticând astfel materialismul credincioşilor cu numele. Să avem grijă ca, atunci când ne rugăm, exprimându-ne astfel supunerea faţă de Dumnezeu şi moartea faţă de lume, să cerem să se facă voia Sa, nu a noastră.

5. Ce element esenţial trebuie să se împletească cu toate rugăciunile noastre? Ce înseamnă să ne apropiem de Dumnezeu cu credinţă şi să ne rugăm cu credinţă?

Evrei 11:1-6
1. Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.
2. Pentru că, prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie.
3. Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.
4. Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.
5. Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu.
6. Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută.

Dacă nu sunt însoţite de credinţă, rugăciunile noastre sunt caracterizate de încumetare – o credinţă contrafăcută de Satana. „Rugăciunea şi credinţa sunt strâns legate şi trebuie să fie studiate împreună. În rugăciunea credinţei există ştiinţă divină, o ştiinţă pe care trebuie s-o înţeleagă orice om care vrea să trăiască o viaţă de succes. Domnul Hristos spune: «De aceea vă spun că orice lucru veţi cere când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-l veţi avea» (Marcu 11:24). El ne spune clar că lucrurile pe care le cerem trebuie să fie în conformitate cu voinţa lui Dumnezeu. Noi trebuie să cerem lucrurile pe care ni le-a făgăduit, iar tot ce primim trebuie să fie folosit pentru a împlini voia Sa. Când sunt împlinite condiţiile, făgăduinţa este sigură.” – Ellen G. White, Rugăciunea, ed. 2009, p. 55

Analizează-ţi viaţa de rugăciune. Pentru ce te rogi? Ce îţi spun aceste subiecte despre priorităţile tale? Ce subiecte ar trebui să adaugi?