Zaharia 1
ZAHARIA 1
1. În luna a opta, în anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:
2. „Domnul S-a mâniat foarte tare pe părinții voștri.
3. Spune-le dar: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Întoarceți-vă la Mine», zice Domnul oștirilor, «și Mă voi întoarce și Eu la voi», zice Domnul oștirilor.
4. «Nu fiți ca părinții voștri, cărora le vorbeau prorocii de mai înainte, zicând: ‹Așa vorbește Domnul oștirilor: „Întoarceți-vă de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele!”› Dar n-au ascultat și n-au luat aminte la Mine», zice Domnul.
5. «Unde sunt acum părinții voștri? Și puteau prorocii să trăiască veșnic?
6. Totuși cuvintele Mele și poruncile pe care le dădusem slujitorilor Mei, prorocii, ca să le vestească, n-au atins ele pe părinții voștri? Și atunci ei s-au întors și au zis: ‹Domnul oștirilor ne-a făcut cum hotărâse să ne facă, după căile și faptele noastre!›»’”
Vedenii
7. În a douăzeci și patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Șebat, în anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:
8. M-am uitat noaptea și iată că un om era călare pe un cal roșu și stătea între mirți într-un umbrar; în urma lui erau niște cai roșii, murgi și albi.
9. Am întrebat: „Ce înseamnă caii aceștia, domnul meu?” Și îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Îți voi arăta ce înseamnă caii aceștia!”
10. Omul care stătea între mirți a luat cuvântul și a zis: „Aceștia sunt aceia pe care i-a trimis Domnul să cutreiere pământul!”
11. Și ei au vorbit Îngerului Domnului, care stătea între mirți, și au zis: „Am cutreierat pământul și iată că tot pământul este în pace și liniștit!”
12. Atunci, Îngerul Domnului a luat cuvântul și a zis: „Doamne al oștirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, pe care Te-ai mâniat în acești șaptezeci de ani?”
13. Domnul a răspuns cu vorbe bune, cu vorbe de mângâiere, îngerului care vorbea cu mine.
14. Și îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Strigă și zi: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Sunt plin de o mare gelozie pentru Ierusalim și pentru Sion
15. și sunt plin de o mare mânie împotriva neamurilor îngâmfate, căci Mă mâniasem numai puțin, dar ele au ajutat spre nenorocire.»
16. De aceea așa vorbește Domnul: «Mă întorc cu îndurare către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăși în el și funia de măsurat se va întinde asupra Ierusalimului.»’
17. Strigă din nou și zi: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Cetățile Mele vor avea iarăși belșug de bunătăți, Domnul va mângâia iarăși Sionul, va alege iarăși Ierusalimul.»’”
18. Am ridicat ochii și m-am uitat, și iată că erau patru coarne.
19. Am întrebat îngerul care vorbea cu mine: „Ce înseamnă coarnele acestea?” Și el mi-a zis: „Acestea sunt coarnele care au risipit pe Iuda, pe Israel și Ierusalimul.”
20. Domnul mi-a arătat patru fierari.
21. Eu am întrebat: „Ce vor să facă aceștia?” Și el a zis: „Aceștia vin să sperie coarnele care au risipit pe Iuda, de n-a mai putut ridica nimeni capul; fierarii aceștia au venit să sperie și să taie coarnele neamurilor care au ridicat cornul împotriva țării lui Iuda ca să-i risipească locuitorii.”
