Prin păcat a intrat moartea

Moartea este cel din urmă duşman al nostru. Când l-a creat pe om, Dumnezeu a plănuit ca el să trăiască veşnic. În general, oamenii nu-şi doresc să moară; doresc acest lucru numai când suferă şi trec prin necazuri foarte mari. Moartea este contrară naturii noastre. Aceasta pentru că am fost creaţi să trăim veşnic. N-ar fi trebuit să cunoaştem moartea.

5. Citește Romani 5:12. Ce afirmă Pavel aici? De ce este utilă această explicaţie?

Romani 5:12
De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…

Comentatorii au dezbătut acest pasaj biblic mai mult decât pe oricare altul. Probabil pentru că ei „încearcă să folosească acest pasaj în alte scopuri decât cele intenţionate de Pavel” (Comentariul biblic AZŞ, vol. 6, p. 529).

Un aspect asupra căruia nu se pot pune de acord este următorul: Cum anume a trecut păcatul lui Adam asupra posterităţii lui? Descendenţii lui poartă o parte din vina păcatului lui Adam ori sunt vinovaţi înaintea lui Dumnezeu din cauza propriilor păcate? Unii au încercat să găsească răspunsul din acest text, însă aici Pavel nu se ocupă de subiectul acesta, ci accentuează din nou ce declarase mai înainte: „Căci toţi au păcătuit” (Romani 3:23). Este necesar să recunoaştem că suntem păcătoşi, deoarece numai în felul acesta ne vom da seama că avem nevoie de un Mântuitor. Aici, Pavel a încercat să-i conştientizeze pe cititori de cât de rău este păcatul şi de ceea ce a adus el în lume, prin Adam. Iar apoi arată ce ne oferă Dumnezeu prin Isus, ca unic remediu pentru tragedia abătută asupra lumii noastre prin păcatul lui Adam.

Totuşi textul acesta doar identifică problema (moartea în Adam), nu prezintă şi soluţia (viaţa în Hristos). Unul dintre aspectele cele mai importante ale Evangheliei este acela că moartea a fost „înghiţită” de viaţă. Isus a trecut prin porţile mormântului şi i-a rupt legăturile. El spune: „Eu sunt Cel viu. Am fost mort şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor” (Apocalipsa 1:18). Isus deţine cheile şi vrăjmaşul nu mai poate să îşi ţină victimele în mormânt!

Ce experienţe ai avut în legătură cu realitatea şi tragedia morţii? În faţa acestui vrăjmaş necruţător, de ce avem nevoie de o speranţă venită de la Dumnezeu şi nu de la oameni?