Chemarea lui Pavel

Deși epistolele lui Pavel respectă în general formatul de bază al scrisorilor din Antichitate, Epistola către galateni are trăsături unice. Odată identificate, acestea ne ajută să înțelegem mai bine situația de acolo.

2. Compară salutul introductiv din Galateni 1:1,2 cu saluturile din Efeseni 1:1; Filipeni 1:1 şi 2 Tesaloniceni 1:1. Ce asemănări şi ce deosebiri există între ele?

Galateni 1:1,2
1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristos şi prin Dumnezeu Tatăl care L-a înviat din morţi,
2 şi toţi fraţii care sunt împreună cu mine, către bisericile Galatiei:

Efeseni 1:1
Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Hristos Isus:

Filipeni 1:1
Pavel şi Timotei, robi ai lui Isus Hristos, către toţi sfinţii în Hristos Isus care sunt în Filipi, împreună cu episcopiia şi diaconii:

2 Tesaloniceni 1:1
Pavel, Silvan şi Timotei, către Biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu, Tatăl nostru, şi în Domnul Isus Hristos:

Salutul introductiv folosit în Galateni este puţin mai lung decât celelalte. Pavel insistă asupra fundamentului autorităţii sale apostolice. Literal, cuvântul apostol înseamnă „trimis”, sau „mesager”. În Noul Testament, cuvântul acesta se referă, în sensul lui cel mai restrâns, la primii doisprezece ucenici ai lui Isus şi la cei cărora El li S-a arătat după înviere şi pe care i-a trimis ca martorii ai Săi (Galateni 1:19; 1 Corinteni 15:7). Pavel declară că el face parte din acest grup de oameni aleşi.

Galateni 1:19
Dar n-am văzut pe niciun altul dintre apostoli decât pe Iacov, fratele Domnului.

1 Corinteni 15:7
În urmă S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

Faptul că el neagă ferm ideea că autoritatea sa de apostol ar veni de la oameni ne sugerează că exista printre galateni o încercare de a discredita autoritatea sa de apostol. De ce? Unii credincioși nu puteau accepta ideea că mântuirea se bazează doar pe credinţa în Hristos, şi nu pe faptele Legii. Ei considerau că Evanghelia lui Pavel diminua importanţa ascultării. Aceşti instigatori lucrau subtil. Ei ştiau că temelia mesajului său evanghelic era legată direct de sursa autorităţii sale apostolice (Ioan 3:34) şi erau hotărâți să atace cu putere această autoritate.

Ioan 3:34
Căci Acela pe care L-a trimis Dumnezeu vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură.

Poate că ei nu negau în mod direct apostolatul lui Pavel, ci doar insinuau că mesajul lui nu era chiar atât de important. Faptul că Pavel nu făcea parte dintre primii urmaşi ai lui Isus îi făcea pe unii să considere că autoritatea lui nu venea de la Dumnezeu, ci de la oameni – de la conducătorii bisericii din Antiohia (Faptele 13:1-3) sau de la Anania (Faptele 9:10-18). Era pericolul ca Pavel să fie considerat un simplu mesager venit din Antiohia sau din Damasc şi nimic mai mult! În consecinţă, mesajul lui putea fi perceput doar ca o părere personală şi nu ca un mesaj de la Dumnezeu. Pavel a recunoscut pericolul şi a trecut imediat la apărarea apostolatului său primit de la Dumnezeu.

Faptele 13:1-3
1 În Biserica din Antiohia erau nişte proroci şi învăţători: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut împreună cu cârmuitorul Irod, şi Saul.
2 Pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrarea la care i-am chemat.”
3 Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.

Faptele 9:10-18
10 În Damasc era un ucenic, numit Anania. Domnul i-a zis într-o vedenie: „Anania!” „Iată-mă Doamne”, a răspuns el.
11 Şi Domnul i-a zis: „Scoală-te, du-te pe uliţa care se cheamă „Dreaptă” şi caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă;
12 şi a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrând la el şi punându-şi mâinile peste el, ca să-şi capete iarăşi vederea.”
13 „Doamne”, a răspuns Anania, „am auzit de la mulţi despre toate relele pe care le-a făcut omul acesta sfinţilor Tăi în Ierusalim;
14 ba şi aici are puteri din partea preoţilor celor mai de seamă, ca să lege pe toţi care cheamă Numele Tău.”
15 Dar Domnul i-a zis: „Du-te, căci el este un vas pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Neamurilor, înaintea împăraţilor şi înaintea fiilor lui Israel;
16 şi îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu.”
17 Anania a plecat; şi, după ce a intrat în casă, a pus mâinile peste Saul şi a zis: „Frate Saule, Domnul Isus, care ţi S-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să capeţi vederea şi să te umpli de Duhul Sfânt.”
18 Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; şi el şi-a căpătat iarăşi vederea. Apoi s-a sculat şi a fost botezat.

Ce modalităţi, unele chiar subtile, sunt folosite în prezent, pentru a discredita autoritatea Scripturii? Cum putem să le identificăm?