Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri. – Psalmii 108:13

Eram noua lucrătoare biblică din Tonopah. L-am rugat pe Barry (nu e numele lui real), un domn în vârstă care frecventa sporadic biserica noastră, dacă nu i-ar plăcea să urmeze studii biblice. A răspuns afirmativ, iar cursurile au decurs bine, el înţelegând şi acceptând totul în cursul vizitelor pe care i le făceam. Avea multe întrebări la care, spre satisfacţia lui, eram în stare să îi răspund. L-am întrebat pe Barry cu privire la doctrina noastră şi dacă nu i-ar plăcea să se alăture bisericii noastre pe baza unei mărturisiri de credinţă: „O, nu” a răspuns el, „vreau să mă rebotez.” Aşa că am programat botezul pentru Sabatul următor.

Deoarece biserica pe care o închiriem noi nu are bazin de botez, am mers vreo 50 de kilometri până la o biserică baptistă. În Sabat dimineaţa, l-am sunat pe Barry pentru ultimele aranjamente. A părut foarte nervos la telefon, fapt care nu îi stătea în fire, aşa că am fost şocată. Apoi mi-a spus că jumătate de noapte stătuse la baie, iar jumătate avusese coşmaruri – cu mine. Totuşi a precizat că va merge până la capăt cu botezul, fiindcă ne-a promis. Şi aşa a făcut, ajungând la biserică chiar înaintea noastră.

Tot drumul până la biserica baptistă m-am întrebat dacă nu îl forţasem prea mult şi prea repede; totuşi, m-am liniştit la gândul (trimis, cred eu, de Duhul Sfânt) că, după ce se va încheia botezul, Barry o să fie bine. La biserică, pastorul baptist şi soţia lui nici n-ar fi putut fi mai amabili şi mai săritori, luând masa cu noi, participând la toată ceremonia şi oferindu-ne tot sprijinul de care aveam nevoie. În plus, ne-au dat gheme de aţă şi alte materiale pentru activităţile centrului nostru de seniori, unde tricotăm pături pentru genunchi destinate pacienţilor în scaune cu rotile şi pături din petice destinate copiilor nevoiaşi.

La două zile după aceea, Barry a mărturisit că se bucură că s-a botezat şi a redevenit cel pe care îl ştiam. Soţia lui, Margaret, care locuieşte în alt stat, deja îl acceptase pe Hristos şi a fost în culmea fericirii la auzul veştii.

Ştiu că vrăjmaşul a fost de vină pentru deranjul creat. Slavă Domnului că Barry a mers până la capăt; altfel, e posibil să nu se mai fi botezat niciodată. Slavă Domnului şi pentru că pastorul baptist a sprijinit ceremonia noastră. Acum, Barry le dă mărturie altora folosind cărţile noastre. Am simţit că Dumnezeu este la conducere când vrăjmaşii Săi au fost înfrânţi – cu vitejie!

Joyce Rapp

Acest articol face parte din cartea „Înaintăm împreună” de Ardis Carolyn