Ordinea în societate și în biserică
4. Ce ne spune Petru despre importanța autorităților publice și a conducerii bisericii și despre atitudinea pe care ar trebui să o aibă creștinii față de ele? Cum aplicăm sfaturile sale astăzi, la situația din țara noastră? 1 Petru 2:11-21; 1 Petru 5:1-5
1 Petru 2:11-21
11. Preaiubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pământeşti, care se războiesc cu sufletul.
12. Să aveţi o purtare bună în mijlocul neamurilor, pentru ca, în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.
13. Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor,
14. cât şi dregătorilor, ca unii care sunt trimişi de el să pedepsească pe făcătorii de rele şi să laude pe cei ce fac bine.
15. Căci voia lui Dumnezeu este ca, făcând ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti.
16. Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu.
17. Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului!
18. Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit.
19. Căci este un lucru plăcut dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, suferă întristare şi suferă pe nedrept.
20. În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar, dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.
21. Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.1 Petru 5:1-5
1. Sfătuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca şi ei, un martor al patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei care va fi descoperită:
2. păstoriţi turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine.
3. Nu ca şi cum aţi stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţire, ci făcându-vă pilde turmei.
4. Şi când Se va arăta Păstorul cel mare, veţi căpăta cununa care nu se poate veşteji, a slavei.
5. Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi, în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har.”
Petru a trăit într-o perioadă când creștinii erau ocazional persecutați de stăpânire și de autoritățile religioase. Din acest motiv, declarațiile lui și ale lui Pavel legate de rolul autorităților de stat sunt cu atât mai relevante (1 Petru 2:13-17; Romani 13:1-7). Pentru ambii apostoli, autoritățile de stat au fost rânduite de Însuși Dumnezeu cu scopul de a acționa ca o barieră în calea făcătorilor de rele. Evident că, uneori, puterile conducătoare pot constitui ele însele problema. O astfel de situație a existat pe timpul lui Petru și urma să devină din ce în ce mai dificilă în perioada următoare.
Totuși, în general vorbind, ideea este că stăpânirea bună menține legea, ordinea și siguranța în societate. Și astăzi există zone în care legea și ordinea au fost răsturnate și se simte nevoia stringentă de o conducere înțeleaptă. Este adevărat că, dacă e bună, stăpânirea este o binecuvântare de la Dumnezeu pentru oameni.
De asemenea, Petru era de acord cu Pavel că și buna organizare a bisericii este importantă. Pavel subliniază: „Toate să se facă în chip cuviincios şi cu rânduială” (1 Corinteni 14:40) în ce privește serviciile divine ale bisericii. La fel, Petru le cere conducătorilor bisericii să păstorească „turma lui Dumnezeu care este sub paza” lor (1 Petru 5:2), cu smerenie și grijă. Bisericile locale trebuie conduse bine. Liderii buni oferă viziune și coerență și le dau altora posibilitatea de a-și pune la lucru darurile spirituale, spre slava lui Dumnezeu.
Petru ne îndeamnă să fim împodobiți cu smerenie în relațiile dintre noi. Ce poți face efectiv pentru a aplica acest sfat în relațiile cu semenii tăi?