Conducătorii din Biserica Primară

1. Ce ne descoperă următoarele versete despre problemele bisericii primare și despre rolul îndeplinit de conducătorii ei? Faptele 6:1-6; 14:23; 15:6; 1 Timotei 5:17; 1 Petru 5:2.

Faptele apostolilor 6:1-6
1. În zilele acelea, când s-a înmulţit numărul ucenicilor, evreii care vorbeau greceşte cârteau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărţirea ajutoarelor de toate zilele.
2. Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor şi au zis: „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese.
3. De aceea, fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi, vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta.
4. Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului.”
5. Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. Au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena şi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia.
6. I-au adus înaintea apostolilor, care, după ce s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei.

Faptele apostolilor 14:23
Au rânduit prezbiteri în fiecare biserică şi, după ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mâna Domnului, în care crezuseră.

Faptele apostolilor 15:6
Apostolii şi prezbiterii s-au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut.

1 Timotei 5:17
Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura pe care o dau altora.

1 Petru 5:2
păstoriţi turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine.

Convertirea unui mare număr de oameni și intrarea lor în biserică sunt mari binecuvântări de la Dumnezeu. Dar, cum ne dovedește experiența primilor creștini, creșterea rapidă poate crea probleme.Primele cinci capitole din cartea Faptele apostolilor ne relatează că Duhul Sfânt a călăuzit biserica și că mulți oameni s-au convertit la creștinism. Faptele 6:1-6 ne prezintă efectul: colectivul a devenit numeros și, ca atare, dificil de condus. Pentru a gestiona activitatea zilnică a bisericii, era necesară punerea în funcțiune a unui sistem de organizare.

Problema care a scos la iveală această lipsă de organizare a fost legată de un act de discriminare. Cei din grupul vorbitorilor de limba greacă s-au plâns că văduvele lor erau „trecute cu vederea” la distribuirea zilnică a alimentelor. Decizia a fost desemnarea unui grup de oameni, diaconii, care să-i ajute pe cei doisprezece apostoli la administrarea resurselor bisericii.

Biserica primară, este adevărat, era condusă de Duhul Sfânt într-un mod deosebit. Observăm totuși că, și în acele condiții, a fost nevoie de stabilirea unui sistem de organizare. Un grup esențial de conducători ai bisericii, necesar încă de la început, a fost cel al prezbiterilor, care erau desemnați pentru fiecare biserică locală. Pavel și Barnaba au rânduit astfel de prezbiteri la conducerea grupelor noi de creștini în misiunea lor de răspândire a Evangheliei (Faptele 14:23).

În biserica creștină primară, prezbiterii, în calitate de conducători ai unei biserici locale, îndeplineau rolul de instructori pentru noii convertiți. De asemenea, predicau și aveau grijă să fie luate măsurile necesare pentru bunăstarea bisericii (Faptele 15:6; 1 Timotei 5:17; 1 Petru 5:2).

Ce poți face în mod concret pentru a colabora mai bine cu conducătorii bisericii locale, chiar dacă nu ești întotdeauna de acord cu deciziile luate?