Proverbele 18
Proverbele 18
1. Cel ursuz caută ce-i place lui, se supără de orice lucru bun. –
2. Nebunului nu-i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. –
3. Când vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. –
4. Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge întruna. –
5. Nu este bine să ai încredere în faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. –
6. Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură până stârneşte lovituri. –
7. Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet. –
8. Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă până în fundul măruntaielor. –
9. Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. –
10. Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el şi stă la adăpost. –
11. Averea este o cetate întărită, pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. –
12. Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. –
13. Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. –
14. Duhul omului îl sprijină la boală; dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica? –
15. O inimă pricepută dobândeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. –
16. Darurile unui om îi fac loc şi-i deschid intrarea înaintea celor mari. –
17. Cel care vorbeşte întâi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celălalt şi-l ia la cercetare. –
18. Sorţul pune capăt neînţelegerilor şi hotărăşte între cei puternici.
19. Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită, şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. –
20. Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură.
21. Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele. –
22. Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul. –
23. Săracul vorbeşte rugându-se, dar bogatul răspunde cu asprime. –
24. Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate. –