Pierdut din neglijență

„Cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare.” Evrei 2:3

„Dacă Iosif şi Maria s-ar fi menţinut în continuă legătură cu Dumnezeu, prin meditaţie şi rugăciune, ei nu L-ar fi putut pierde din vedere pe Isus. Printr-o neglijentă de o zi ei l-au pierdut pe Mântuitorul; şi le-au trebuit trei zile de îngrijorate căutări pentru a-L regăsi. Tot aşa se poate întâmpla şi cu noi. Noi putem pierde prezenţa Mântuitorului într-o singură zi şi apoi să petrecem multe zile de chinuitoare căutări pentru regăsirea păcii pierdute.” – Hristos Lumina Lumii, p. 83.

Odată ce L-am pierdut pe Isus, Satana are metode foarte ingenioase de a ne împiedica să-L regăsim, nu-i aşa? Când atenţia mea este îndreptată în altă direcţie decât către Isus, Satana detonează întregul său arsenal pentru a mă determina să cad, să întâmpin nereuşite şi să păcătuiesc. Apoi el ne spune: „Hmm. L-ai cam supărat pe Dumnezeu de data asta. Mai bine-ţi vezi de treburi pentru vreo două săptămâni până I se mai domoleşte mânia. „După zece zile Satana îmi dă o altă lovitură şi eu iarăşi cad. Apoi el îmi sugerează să mai aştept vreo alte două săptămâni. Şi lucrul acesta poate continua multă vreme. Noi îl putem pierde pe Isus într-o singură zi şi apoi să ne ia un an întreg de lupte pentru a-L regăsi. De ce? Pentru că El ne-a părăsit? Nu, ci pentru că noi am fost neglijenţi.

„Mulţi iau parte la servicii religioase fiind mângâiaţi şi reînvioraţi de Cuvântul lui Dumnezeu; dar pentru că ei neglijează apoi să mediteze, să vegheze şi să se roage, ei pierd binecuvântarea divină şi ajung într-o stare mai jalnică decât înainte.” – Ibidem.

Ai fost vreodată martorul unei redeşteptări care să fie urmate de o teribilă apostazie? Ai observat vreodată vreo biserică în care a avut loc o reformă numai pentru ca ulterior starea de lucruri din acea biserică să devină mai rea decât cea de dinaintea reformei? Care este cauza? Neglijarea meditaţiei, studiului şi rugăciunii.

Dacă Iosif şi Maria ar fi urmat exemplul lui Isus stăruind asupra învăţăturilor lui Dumnezeu, ei nu L-ar fi pierdut pe Isus. Aceasta a fost datoria lor atunci şi aceasta este şi datoria mea astăzi – să stau în preajma lui Isus. Mântuirea prin credinţă este bazată pe principiul troleibuzului, şi nu pe principiul bateriei. Există putere numai atâta vreme cât există legătura cu firele de sus. Nimeni nu poate avea o viaţă de credinţă vie şi dinamică în lipsa unei legături zilnice cu Dumnezeu.

Acest articol face parte din cartea „Nici o zi fără Isus” de Morris Venden