Iosif a răspuns tatălui său: „Sunt fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici.” Israel a zis: „Apropie-i, te rog, de mine, ca să-i binecuvântez.”- Geneza 48:9

Bătrânul venise din nou. Era unul dintre cei pe care îi consideram cerşetori „care merită”. Mulţi misionari cunosc dilema de a decide pe care dintre multele mâini întinse să le ajute. Acest bătrân chiar avea nevoie de ajutorul meu. Văduv, bătrân şi suferind, fără copii care să îl îngrijească, trăia din mila surorii lui. Ea era dispusă să-i dea de mâncare doar dacă el aducea bani să achite măcinatul grâului. Fără posibilitatea de a câştiga bani, a venit la misiune în speranţa de a găsi pe cineva să-i dea câteva monede cât costa măcinatul grâului o lună întreagă. Aşa a devenit un ritual lunar. Mi se spunea: „Iar a venit bătrânul.”

Luând la mine o mică sumă, ieşeam şi îl salutam. El era un bun creştin, iar când îi întindeam monedele, obişnuia să spună:

– Mulţumesc, mulţumesc mult, cum vă pot mulţumi?

– Doar roagă-te pentru noi, cerşeam eu în mod repetat, pentru că poverile vieţii de misionar sunt multe.

– Mă rog pentru voi. Mă rog pentru familia voastră, era răspunsul lui invariabil.

Eu îi mulţumeam pentru rugăciuni, iar el pleca.

Bătrânul se întorsese, dar de data aceasta a schimbat ritualul. După ce şi-a exprimat mulţumirile, nu a plecat. în schimb, a întrebat:

– Soţul tău unde e? Adu-l aici. Vreau să mă rog pentru familia voastră. I-am spus că soţul meu ţinea un curs, dar va veni curând acasă.

– O să aştept, mi-a răspuns.

Când a ajuns soţul meu, ne-am dus să ne întâlnim cu bătrânul.

– Îngenuncheaţi, vreau să mă rog pentru voi! ne-a cerut el.

Am îngenuncheat, şi noi, misionarii, şi cerşetorul, şi parcă porţile cerului s-au deschis când bătrânul a început să se roage. A rostit o frumoasă binecuvântare, o adevărată binecuvântare de patriarh, asupra noastră ca părinţi, asupra copiilor noştri, asupra activităţii şi vieţii noastre personale.

A fost ultima oară când l-am mai văzut pe bătrân. Câteva săptămâni mai târziu, am primit vestea că murise. De-a lungul anilor scurşi de la acea rugăciune, am fost martorii binecuvântărilor îmbelşugate ale lui Dumnezeu asupra familiei noastre. Şi uite aşa mă întreb: Nevoile cărui cerşetor au fost împlinite – ale bătrânului sau ale mele?

Pentru cine poţi rosti astăzi o rugăciune de binecuvântare?

Cheryl Doss

Acest articol face parte din cartea „Înaintăm împreună” de Ardis Carolyn