Prezenţa Domnului
3. Ce misiune le-a fost încredinţată leviţilor? Num. 1,50-54
Numeri 1
50 Dă în grija leviţilor Cortul întâlnirii, toate uneltele lui şi tot ce ţine de el. Ei vor duce Cortul şi toate uneltele lui, vor face slujba în el şi vor tăbărî în jurul Cortului.
51 Când va porni Cortul, leviţii să-l desfacă; şi când se va opri Cortul, leviţii să-l întindă; iar străinul care se va apropia de el, să fie pedepsit cu moartea.
52 Copiii lui Israel să tăbărască fiecare în tabăra lui, fiecare lângă steagul lui, după cetele lor.
53 Dar leviţii să tăbărască în jurul Cortului întâlnirii, pentru ca să nu izbucnească mânia Mea împotriva adunării copiilor lui Israel; şi leviţii să aibă paza Cortului întâlnirii.”
54 Copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile pe care le dăduse lui Moise, Domnul; aşa au făcut.
Moise a ridicat Sanctuarul în mijlocul taberei lui Israel. Leviţii şi-au aşezat corturile de jur împrejurul lui. În felul acesta, ei îndeplineau rolul de barieră, protejând locul în care Dumnezeu Îşi manifesta prezenţa.
De ce s-au aşezat în această formă? Biblia nu ne explică direct motivul, dar putem învăţa de aici câteva lecţii importante.
Iehova, Dumnezeul cel viu, Se afla în mijlocul lor. Creatorul locuia printre ei. Dacă rămâneau credincioşi, ar fi putut cineva să-i biruiască? Totuşi ei şi-au aşezat corturile la o oarecare distanţă de tabernacul (Num. 2,2), fiindcă Dumnezeu era sfânt şi, în felul acesta, arătau că ei, păcătoşii, fiinţe căzute, nu puteau să se apropie de El mai mult. De aceea, pe de o parte, ei au înţeles că Dumnezeu este aproape şi le poartă de grijă plin de îndurare şi, pe de altă parte, li se aducea aminte de măreţia şi sfinţenia Sa şi de faptul că ei, păcătoşii, se puteau apropia de Dumnezeul cel sfânt numai printr-un mijlocitor.
Numeri 2
2 „Copiii lui Israel au să tăbărască fiecare lângă steagul lui, sub semnele casei părinţilor lui; să tăbărască în faţa şi împrejurul Cortului întâlnirii.
4. Ce alţi scriitori biblici vorbesc despre depărtarea şi apropierea lui Dumnezeu de oameni, despre transcendenţa şi imanenţa Sa? Ps. 139,1-10; Is. 57,15; Ier. 23,23.24; Ioan 14,15-18.23
Psalmi 139
1 Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
2 ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul.
3 Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
4 Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
5 Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte şi-Ţi pui mâna peste mine.
6 O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.
7 Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de faţa Ta?
8 Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
9 dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
10 şi acolo mâna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.
Isaia 57
15 Căci aşa vorbeşte Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este sfânt: „Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite şi să îmbărbătez inimile zdrobite.
Ieremia 23
23 Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, şi nu sunt Eu şi un Dumnezeu de departe?
24 Poate cineva să stea într-un loc ascuns fără să-l văd Eu? – zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile şi pământul? – zice Domnul.
Ioan 14
15 Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.
16 Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac;
17 şi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.
18 Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.
23 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.
„Oricând şi în orice loc, în toate întristările şi în toate necazurile, când perspectivele par întunecate şi viitorul plin de nesiguranţă, iar noi ne simţim fără putere şi singuri, Mângâietorul va fi trimis ca răspuns la rugăciunea credinţei. Împrejurările ne pot despărţi de orice prieten pământesc; dar nici împrejurările, nici depărtarea nu ne pot despărţi de Mângâietorul ceresc. Oriunde am fi, oriunde am merge, El Se află totdeauna la dreapta noastră ca să ne sprijine, să ne ajute, să ne ridice şi să ne îmbărbăteze.” – Ellen G. White, Viaţa lui Iisus (ediţia 2008), pag. 637, 638.
Cum ai experimentat personal realitatea prezenţei lui Dumnezeu, purtarea Lui de grijă plină de compasiune şi apropierea Sa? Pe de altă parte, ce lucruri te împiedică să ai o relaţie mai strânsă cu Dumnezeu?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
