Indiciile speranţei

 Chiar şi lucrul acesta poate sluji la scăparea mea, căci un nelegiuit nu îndrăzneşte să vină înaintea Lui.

(Iov 13:16)

„Omul este singurul animal”, scria eseistul britanic William Hazlitt, „care râde şi plânge, fiindcă este singurul animal care îşi dă seama de diferenţa dintre cum sunt şi cum ar trebui să fie lucrurile.”

Sigur că lucrurile nu sunt cum ar trebui să fie! Dar, pentru creştinul care crede în făgăduinţa revenirii Domnului Isus, există o speranţă – marea speranţă a schimbării stării actuale a lumii (2 Petru 3:13). Lumea în care vom trăi va fi atât de minunată, încât cu greu ne-o putem închipui acum, cu mintea noastră întunecată de păcat (1 Corinteni 13:12). Mentalitatea secularizată, cu orizontul ei limitat, a pierdut însă această speranţă de multă vreme.

Săptămâna aceasta, vom continua studiul temei suferinţei în cartea lui Iov şi vom descoperi că Iov a reuşit să-şi exprime speranţa, deşi ştia că suferea în mod nedrept, inexplicabil şi nejustificat.

Ce speranţă a avut el şi ce speranţă putem avea şi noi?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO