Presiunea pentru o lege duminicală

Şi a făcut ca toţi – mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi – să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte. (Apocalipsa 13:16)

În timp ce caută să-i distrugă pe cei care respectă Legea lui Dumnezeu, Satana va face în aşa fel încât ei să fie acuzaţi de călcarea legii civile şi să se creadă despre ei că îl dezonorează pe Dumnezeu şi aduc pedepsele Lui asupra lumii. […]

Cei care respectă Sabatul biblic vor fi declaraţi duşmani ai legii şi ordinii, care dau la o parte restricţiile morale ale societăţii, provocând anarhie şi decădere şi atrăgând pedeapsa lui Dumnezeu asupra pământului. Scrupulozitatea lor în ce priveşte conştiinţa va fi considerată o dovadă de încăpăţânare şi dispreţ faţă de autoritate. Ei vor fi acuzaţi de lipsă de loialitate faţă de stat. Pastorii şi preoţii care neagă obligativitatea Legii divine vor prezenta de la amvoane datoria de a asculta de autorităţile civile, deoarece acestea sunt desemnate de Dumnezeu. În camere legislative şi în tribunale, păzitorii poruncilor vor fi greşit interpretaţi şi condamnaţi. Cuvintelor rostite de ei li se va da un înţeles fals şi motivelor lor li se va da cea mai nefavorabilă interpretare.

Deoarece resping argumentele biblice clare care apără Legea lui Dumnezeu, bisericile protestante vor dori să-i aducă la tăcere pe cei a căror credinţă nu o pot înfrânge cu Biblia. Deşi îşi închid ochii faţă de acest fapt, ele se îndreaptă în prezent într-o direcţie care va determina persecutarea celor care refuză în mod conştient să facă ceea ce face restul lumii creştine şi să recunoască sabatul papal.

Conducătorii bisericii şi ai statului se vor uni pentru a corupe, pentru a convinge sau constrânge toate categoriile de oameni să respecte duminica. Lipsa autorităţii divine pentru sfinţirea duminicii va fi înlocuită cu legi opresive. Corupţia politică distruge iubirea de dreptate şi respectul pentru adevăr. Chiar şi în America, ţara libertăţii, conducătorii şi legiuitorii, pentru a-şi asigura favoarea publică, vor ceda cererii populare de a fi dată o lege care să impună păzirea duminicii. Libertatea de conştiinţă, plătită cu un sacrificiu atât de mare, nu va mai fi respectată. În conflictul care va izbucni curând, vom vedea împlinirea cuvintelor profetului: „Şi balaurul, maniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Isus Hristos” (Apocalipsa 12:17).

Tragedia veacurilor, pp. 591-592