Dumnezeu face tot (II)

Doamne, ascultă-mi rugăciunea, pleacă-Ţi urechea la cererile mele! Ascultă-mă în credincioşia şi dreptatea Ta! (Psalmii 143:1)

Era în luna decembrie a anului 2012, când fiica noastră avea şapte săptămâni de la prima operaţie şi intrase în a doua, pentru diverticul Meckel. Din nou, medicul m-a luat deoparte şi mi-a zis: „Doamnă, am un prieten la Bucureşti…, este unul dintre cei mai buni medici ortopezi pediatri din Romania. Vreau să mergi cu fiica ta la el. Nu pot să spun dacă o să rezolve tot, dar aş vrea s-o vadă. Vorbesc eu cu el…” Aşa că, în aprilie 2013, am ajuns în Bucureşti, la Spitalul „Mărie Curie”, la domnul profesor Burnei Gheorghe. După multe amânări şi investigaţii, s-a hotărât data operaţiei: 6 noiembrie. Era o operaţie costisitoare, fiind vorba şi de câteva şuruburi şi tije.

Am plecat cu emoţii pe un drum necunoscut, neştiind cum vom veni înapoi – pe picioare sau într-un cărucior cu rotile. O doamnă doctor neurolog, asistent universitar, care a consultat-o pe fiica mea, mi-a spus: „N-am mai întâlnit un astfel de caz. Mi se pare atât de interesant. Nu ştiu ce aş face dacă ar fi fiica mea, dacă aş opera-o sau nu… Ştiti că poate fi mai rău după operaţie?” Dar trebuia să facem ceva. Starea fiicei mele se agravase între timp, iar amorţelile de picior erau din ce în ce mai dese. Nu simţea când palpa, nu simţea dacă era rece sau cald etc.

Multe persoane s-au rugat pentru noi, pentru fiica mea şi pentru domnul profesor. Chiar şi prieteni din alte confesiuni. Pe 27 noiembrie, a fost programată operaţia, o operaţie extrem de dificilă, la un diagnostic foarte rar întâlnit în lume: diastematomielie. Scolioză-dorso-lombară. Avea lipsă de os pe o parte a măduvei, iar un pinten osos traversa canalul medular.

După patru ore, am fost anunţată că operaţia e gata şi că totul a decurs bine. După trei zile de la operaţie, am stat de vorbă cu profesorul, care mi-a spus că în România nu s-a mai operat un astfel de caz şi că va cerceta dacă s-a mai făcut la nivel mondial o astfel de operaţie. Nu se mai făcuse. A fost prima operaţie de acest gen din lume. Modul în care a lucrat Dumnezeu şi felul în care a condus lucrurile a fost extraordinar.

Dacă această operaţie nu avea loc, se ajungea la paralizie şi chiar la moarte prematură, li mulţumesc Domnului pentru că mi-a ocrotit fiica pentru a treia oară. Profesoara ei de gimnastică medicală, auzind experienţa, a spus: „Adelina, Doamne-Doamne are un plan cu tine. Să nu uiţi asta niciodată!” După această experienţă, pot spune cu toată convingerea că: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă” (Matei 19:26). Dumnezeu face totul, iar ce face El este minunat.

Daria Ivasco, Banat