Închinarea în familie

Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. (Filipeni 4:6)

În fiecare familie ar trebui să existe un timp fix pentru închinarea de dimineaţă şi de seară. Cât de potrivit este ca părinţii să-şi adune copiii în jurul lor înainte de masa de dimineaţă ca să-I mulţumească Tatălui ceresc pentru protecţia Sa din timpul nopţii şi ca să-I ceară ajutor, îndrumare şi ocrotire pentru acea zi! Cât de cuvenit este totodată ca, la lăsarea serii, părinţii şi copiii să se adune din nou înaintea Lui şi să-I mulţumească pentru binecuvântările zilei care a trecut!

Tatăl, sau, în absenţa lui, mama, ar trebui să conducă închinarea, selectând un fragment din Scriptură interesant şi uşor de înţeles. Serviciul ar trebui să fie scurt. Când se dă citire unui capitol lung şi când se face o rugăciune lungă, serviciul este obositor, iar la finalul lui există un sentiment de uşurare. Dumnezeu este dezonorat atunci când ceasul închinării devine arid şi iritant, când este atât de plictisitor, atât de neinteresant, încât copiii îl privesc cu aversiune.

Taţi şi mame, faceţi ceasul rugăciunii deosebit de interesant. Ceasul aceasta nu are de ce să nu fie cel mai plăcut şi cel mai frumos moment al zilei. Puţină atenţie acordată pregătirii lui vă va ajuta să-l faceţi foarte interesant şi util. Din timp în timp variaţi serviciul. Se pot pune întrebări cu privire la fragmentul din Scriptură citit şi pot fi făcute câteva remarci sincere şi oportune. Se poate intona un imn de laudă. Rugăciunea înălţată ar trebui să fie scurtă şi la subiect. În cuvinte simple şi sincere, cel care conduce în rugăciune să-L laude pe Dumnezeu pentru bunătatea Sa şi să-I ceară ajutor. În funcţie de circumstanţe, permiteţi-le copiilor să se alăture în citirea Scripturii şi în rugăciune. […]

În fiecare dimineaţă, consacraţi-vă pe voi şi pe copiii voştri lui Dumnezeu pentru ziua respectivă. Nu vă faceţi socoteli pentru luni sau ani; acestea nu vă aparţin. Vă este dată o singură zi scurtă. Lucraţi în orele ei pentru Domnul ca şi cum ar fi ultima voastră zi pe pământ. Prezentaţi înaintea lui Dumnezeu planurile voastre, spre a fi împlinite sau abandonate, după cum va indica providenţa Sa. Acceptaţi planurile Sale în locul planurilor proprii, chiar dacă pentru aceasta este necesară renunţarea la proiecte dragi. În acest mod, viaţa va fi modelată din ce în ce mai mult după exemplul divin; „şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus” (Filipeni 4:7).

Mărturii, voi. 7, pp. 43-44