Puterea lui Isus

Citește Matei 8:23-34. Ce ne învață aceste relatări cu privire la puterea lui Dumnezeu? Cum putem primi mângâiere din ceea ce citim aici despre puterea Sa, mai ales atunci când ne luptăm cu lucruri care depășesc puterile noastre?

Matei 8:23-34
23. Isus S-a suit într-o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El.
24. Şi deodată s-a stârnit pe mare o furtună atât de straşnică, încât corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea.
25. Ucenicii s-au apropiat de El şi L-au deşteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!”
26. El le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?” Apoi S-a sculat, a certat vânturile şi marea, şi s-a făcut o linişte mare.
27. Oamenii aceia se mirau şi ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?”
28. Când a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.
29. Şi iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?”
30. Departe de ei era o turmă mare de porci care păşteau.
31. Dracii rugau pe Isus şi ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.”
32. „Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieşit şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s-a repezit de pe râpă în mare, şi a pierit în ape.
33. Porcarii au fugit şi s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întâmplate cu îndrăciţii.
34. Şi iată că toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus; şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.

În gândirea iudaică, doar Dumnezeu avea prerogativa de a stăpâni peste natură și peste demoni. După ce a liniștit furtuna printr-un simplu cuvânt (Matei 8:23-27), Isus a trecut pe țărmul de răsărit al Mării Galileei, un teritoriu al neamurilor. Dar, în locul în care a mers, se ştia că trăiau nişte demonizați.

Marcu 5:1-20 și Luca 8:26-39 adaugă detalii la acest episod al întâlnirii cu demonizații.Demonii se identifică singuri ca fiind „legiune” (o legiune militară avea şase mii de soldați).

Mulți s-au întrebat de ce demonii au fost lăsați să intre în porci. O tradiție spunea că demonii detestă să cutreiere singuri – ei preferă „o casă”, o ființă de vreun fel, chiar un animal necurat, un porc. Altă tradiție spunea că demonilor le este frică de apă. Este clar că e vorba numai de niște tradiții. Evident este faptul că ei și-au făcut atunci lucrarea – aceea de a distruge, de a omorî, de a produce pagubă.

Însă aspectul cel mai important este că starea nenorocită a oamenilor din această relatare este exact aceea pe care o dorește Satana pentru copiii lui Dumnezeu. Dar Isus le-a schimbat complet viața. În viețile celor care aleg să I se predea Lui, Hristos poate să anihileze și va anihila tot ce vrea Satana să facă rău. Fără Isus, nu avem nicio putere împotriva Diavolului.

În marea luptă, noi suntem fie de o parte, fie de cealaltă. Oricât de rigid și de categoric ar suna, acest adevăr nu ar fi putut fi exprimat mai clar decât l-a exprimat Isus: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, și cine nu adună cu Mine risipește” (Luca 11:23). Noi de a cui parte ne situăm? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO