O „carte a genezei”
Evanghelia după Matei începe cu expresia „Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David” (Matei 1:1). Chiar de la început, Matei îşi numeşte lucrarea o „carte” (din cuvântul grecesc biblos, care poate însemna „o scriere sacră”), o „carte a neamului”, a strămoşilor lui Isus. De fapt, cuvântul grecesc tradus prin „cartea neamului” sau „genealogia” provine dintr-un cuvânt care poate fi tradus şi prin „geneză”. De aceea, se poate spune pe drept cuvânt că Matei şi-a început evanghelia cu o „carte a genezei”.
Vechiul Testament a început cu o carte despre crearea lumii, iar Evanghelia după Matei (şi Noul Testament) începe cu o carte despre Creatorul Însuşi şi despre lucrarea de răscumpărare pe care doar Creatorul o putea realiza.
Ce ne spun următoarele texte despre Isus?
Ioan 1:1-3
1. La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
2. El era la început cu Dumnezeu.
3. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.
Evrei 1:1-3
1. După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin proroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu,
2. la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi veacurile.
3. El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui şi care ţine toate lucrurile cu cuvântul puterii Lui, a făcut curăţarea păcatelor şi a şezut la dreapta Măririi în locurile preaînalte,
Mica 5:2
„Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.”
Marcu 12:35-37
35. Pe când învăţa pe norod în Templu, Isus a zis: „Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?
36. Însuşi David, fiind insuflat de Duhul Sfânt, a zis: „Domnul a zis Domnului meu: „Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.”
37. Deci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?” Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.
„Din zilele veşniciei, Domnul Isus Hristos era una cu Tatăl; El era «chipul lui Dumnezeu», chipul măreţiei şi maiestăţii Sale, «strălucirea slavei Lui». […]
Venind să locuiască aici, cu noi, Isus avea să-L descopere pe Dumnezeu atât oamenilor, cât şi îngerilor. El era Cuvântul lui Dumnezeu – gândul lui Dumnezeu făcut să se audă.” – Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, Editura Viaţă şi Sănătate, 2015, p. 10 (19) (Notă: aici şi în continuare, după numărul paginii din ultima ediţie în limba română, în paranteză, este cel al paginii din original.)
Pentru Matei, cea mai mare prioritate nu a fost sublinierea divinităţii lui Hristos, aşa cum a fost pentru Ioan (vezi Ioan 1:1-4), care a scris despre divinitatea lui Isus înainte de a se referi la natura Sa umană (vezi Ioan 1:14). Matei se concentrează asupra lui Hristos omul, prezentându-L ca „fiul lui David, fiul lui Avraam”. Apoi, de la Avraam, trasează linia strămoşilor lui Isus până la naşterea Sa şi face acest lucru din dorinţa de a le arăta cititorilor că, într-adevăr, Isus din Nazaret era Mesia cel prezis de profeţiile Vechiului Testament.
Pentru oricine, familia şi strămoşii sunt importanţi. Dar nu şi din perspectiva Evangheliei. Atunci, ce este important şi de ce? Vezi Galateni 3:26,29.Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.ROGalateni 3:26,29
26. Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos Isus.
29. Şi, dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă.
