Întoarcerea în Egipt
Citind capitolul 42 aştepţi cu nerăbdare să vezi ce se întâmplă mai departe. Ce va face poporul? Va manifesta credinţă şi va rămâne în ţară? Sau va repeta greşelile trecutului şi va face ce va dori şi va ignora înştiinţarea Sa clară?
Cum au reacționat căpeteniile și poporul față de răspunsul Domnului?
Ieremia 43:1-7
1. Când a isprăvit Ieremia de spus întregului popor toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, toate cuvintele pe care-l însărcinase Domnul Dumnezeul lor să le spună,
2. Azaria, fiul lui Hosea, Iohanan, fiul lui Careah, şi toţi oamenii aceia îngâmfaţi au zis lui Ieremia: „Minţi! Nu Domnul Dumnezeul nostru te-a însărcinat să ne spui: „Nu vă duceţi în Egipt ca să locuiţi acolo pentru o vreme!”
3. Ci Baruc, fiul lui Neriia, te aţâţă împotriva noastră, ca să ne dai în mâna haldeilor să ne omoare sau să ne ducă robi la Babilon!”
4. Astfel, Iohanan, fiul lui Careah, toate căpeteniile oştilor şi tot poporul n-au ascultat de glasul Domnului, care le poruncea să rămână în ţara lui Iuda.
5. Şi Iohanan, fiul lui Careah, şi toate căpeteniile oştilor au luat pe toate rămăşiţele lui Iuda, care, din împrăştiaţi cum erau printre toate neamurile, se întorseseră să locuiască în ţara lui Iuda,
6. şi anume pe bărbaţii, femeile, copiii, fiicele împăratului şi pe toate sufletele pe care le lăsase Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, cu Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, precum şi pe prorocul Ieremia şi pe Baruc, fiul lui Neriia.
7. Au plecat, dar, în ţara Egiptului – căci n-au ascultat de porunca Domnului – şi au ajuns până la Tahpanes.
Atunci când Cuvântul lui Dumnezeu nu coincide cu intenţiile sau cu dorinţele noastre, tindem să ne îndoim de originea lui divină. Aşa au procedat poporul şi căpeteniile cu Ieremia. Se pare că, deşi circumstanţele se schimbaseră, mentalitatea şi atitudinea lor au rămas neschimbate. Au găsit un pretext pentru a-şi retrage angajamentul atacându-l pe Ieremia. Dar nu l-au atacat direct, ci au dat vina pe Baruc, prietenul şi scribul lui ocazional, şi şi-au vărsat mânia asupra acestuia, acuzându-l că l-a întors pe profet împotriva lor.
Ce asemănări există între acuzaţiile aduse de popor lui Ieremia şi acuzaţiile aduse de strămoşii lor lui Moise?
Exodul 16:3
Copiii lui Israel le-au zis: „Cum de n-am murit loviţi de mâna Domnului în ţara Egiptului, când şedeam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam? Căci ne-aţi adus în pustiul acesta ca să faceţi să moară de foame toată mulţimea aceasta.”
Numeri 16:13
N-ajunge că ne-ai scos dintr-o ţară, unde curge lapte şi miere, ca să ne faci să murim în pustiu, de vrei să mai şi stăpâneşti peste noi?
Aşa este natura umană: când apar probleme, caută să dea vina pe altcineva, caută un pretext ca să facă ce dorește. Poporul l-a acuzat pe Baruc că ar fi urmărit să-i vadă pe toţi confraţii lui ucişi de mâna babilonienilor sau duşi în exil în Babilon. Ieremia 43:1-7 nu precizează cum au ajuns ei la concluzia aceasta şi nici Exodul nu precizează cum au ajuns israeliţii la concluzia că Moise le-ar fi dorit moartea după ce i-a scos din Egipt! Când sunt conduși de emoţii şi impulsuri, oamenii nu mai gândesc raţional. De aceea, trebuie ca emoțiile și înclinațiile firești să fie puse sub stăpânirea Duhului Sfânt.
De ce, uneori, vrem să cunoaștem voia Domnului pentru viața noastră, dar, atunci când o aflăm, ne îndoim de ea sau o respingem? Cum putem evita să fim conduși de propriile emoții și dorințe greșite?Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO2 Corinteni 10:5
Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.
