Jugul lui Ieremia

Cum i-a cerut Domnul lui Ieremia să ilustreze viitoarea ocupație babiloniană? De ce suna profeția aceasta a trădare?

Ieremia 27:1-18
1. La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, a fost rostit către Ieremia din partea Domnului următorul cuvânt:
2. „Aşa mi-a vorbit Domnul: „Fă-ţi nişte legături şi nişte juguri şi puneţi-le la gât.
3. Trimite-le împăratului Edomului, împăratului Moabului, împăratului copiilor lui Amon, împăratului Tirului şi împăratului Sidonului prin trimişii care au venit la Ierusalim la Zedechia, împăratul lui Iuda.
4. Şi spune-le să spună stăpânilor lor: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Împăratul lui Israel: „Iată ce să spuneţi stăpânilor voştri:
5. „Eu am făcut pământul, pe oameni şi dobitoacele care sunt pe pământ cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu întins şi dau pământul cui Îmi place.
6. Acum dau toate aceste ţări în mâinile robului Meu Nebucadneţar, împăratul Babilonului; îi dau chiar şi fiarele câmpului ca să-i fie supuse.
7. Toate neamurile vor fi supuse lui, fiului său şi fiului fiului său, până va veni şi vremea ţării lui, şi o vor supune neamuri puternice şi împăraţi mari.
8. Dar dacă un popor sau o împărăţie nu se va supune lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi nu-şi va pleca grumazul sub jugul împăratului Babilonului, voi pedepsi pe poporul acela cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, zice Domnul, până îl voi nimici prin mâna lui.
9. De aceea să n-ascultaţi pe prorocii voştri, pe ghicitorii voştri, pe visătorii voştri, pe cititorii voştri în stele şi pe vrăjitorii voştri, care vă zic: „Nu veţi fi supuşi împăratului Babilonului!”
10. Căci ei vă prorocesc minciuni, ca să fiţi depărtaţi din ţara voastră, ca să vă izgonesc, şi să pieriţi.
11. Dar pe poporul care îşi va pleca grumazul sub jugul împăratului Babilonului şi care-i va fi supus îl voi lăsa în ţara lui, zice Domnul, ca s-o lucreze şi să locuiască în ea.
12. Am spus întocmai aceleaşi lucruri lui Zedechia, împăratul lui Iuda: „Plecaţi-vă grumazul sub jugul împăratului Babilonului, supuneţi-vă lui şi poporului lui, şi veţi trăi.
13. Pentru ce să muriţi, tu şi poporul tău, de sabie, de foamete şi de ciumă, cum a hotărât Domnul asupra poporului care nu se va supune împăratului Babilonului?
14. N-ascultaţi de cuvintele prorocilor care vă zic: „Nu veţi fi supuşi împăratului Babilonului!” Căci ei vă prorocesc minciuni.
15. Nu i-am trimis Eu, zice Domnul, ci prorocesc minciuni în Numele Meu, ca să vă izgonesc, şi să pieriţi, voi şi prorocii care vă prorocesc!”
16. Am vorbit şi preoţilor şi întregului popor şi le-am spus: „Aşa vorbeşte Domnul: „N-ascultaţi de cuvintele prorocilor voştri care vă prorocesc şi zic: „Iată că uneltele Casei Domnului vor fi aduse în curând din Babilon!” Căci ei vă prorocesc minciuni.
17. Nu-i ascultaţi; supuneţi-vă împăratului Babilonului, şi veţi trăi. Pentru ce să ajungă cetatea aceasta o dărâmătură?
18. Dacă sunt ei proroci şi dacă este cu ei cuvântul Domnului, să mijlocească la Domnul oştirilor, pentru ca uneltele care au mai rămas în Casa Domnului, în casa împăratului lui Iuda şi în Ierusalim să nu se ducă în Babilon.

Jugul pe care Ieremia trebuia să-l poarte era un simbol evident al umilinţei suferite de popor, din cauza a ceea ce se numeşte astăzi „ocupaţie militară”. (În Deuteronomul 28:48 şi 1 Împăraţi 12:4, ideea de jug apare ca expresie a oprimării.) Profetul a fost nevoit să simtă pe propria piele ce însemna invazia babiloniană. Jugul de lemn pe care trebuia să-l ducă pe umeri și pe braţe era lung de un metru şi jumătate şi gros de opt centimetri. Mesajul său era în esenţă următorul: ţara care se revolta împotriva Babilonului, se revolta de fapt împotriva Domnului şi avea să sufere ca urmare a revoltei sale.

Textele din original nu sunt foarte clare, dar se pare că Ieremia a primit porunca de a pregăti câte un jug şi pentru trimişii ţărilor străine care veniseră la Ierusalim ca să comploteze împotriva lui Nebucadneţar, deşi Domnul îi prevenise să nu comploteze. Reacţia lor firească a fost să lupte împotriva invadatorului străin şi, evident, nu au primit bine cuvintele profetului.

Ce gând de speranță ne atrage atenţia în mod deosebit în cuvintele din Ieremia 27:5?

Ieremia 27:5
„Eu am făcut pământul, pe oameni şi dobitoacele care sunt pe pământ cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu întins şi dau pământul cui Îmi place.

Daniel 4:25
Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele câmpului şi îţi vor da să mănânci iarbă ca la boi; vei fi udat de roua cerului şi şapte vremuri vor trece peste tine, până vei cunoaşte că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea.

Ca pretutindeni în Biblie – în Vechiul şi în Noul Testament deopotrivă – găsim şi aici ideea că Domnul este Creatorul şi Suveranul pământului. El Îşi manifestă puterea şi autoritatea chiar şi atunci când se pare că domnesc haosul şi catastrofele (de exemplu, invazia şi stăpânirea unei naţiuni păgâne). Gândul acesta era un izvor de speranţă pentru rămăşiţa credincioasă.

Ce dovezi ale oprimării vezi în lumea în care trăiești? Este întotdeauna oprimarea unor persoane sau populații o pedeapsă divină? Explică răspunsul! Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO