Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale.
(Psalmii 91:11)

Mă aflu în camera de spital a mamei privind-o cum doarme. Îmi iau timp şi-I mulţumesc Domnului pentru dragostea şi îndurarea Sa. Ştiu că, şi în momentele cele mai grele, Dumnezeu este bun.

Timp de 15 zile, părinţii mei au călătorit prin Europa, oprindu-se în Anglia, Franţa, Belgia, Italia, Elveţia şi Germania. Erau multe de văzut, dar principalul motiv pentru care au plecat în această excursie a fost să viziteze localitatea germană Oberammergau şi să vadă piesa intitulată Patimile. La fiecare zece ani, locuitorii de aici pun în scenă Patimile, ca împlinire a unui jurământ faţă de Dumnezeu. Cu mulţi ani în urmă, sătenii I-au promis Domnului că, dacă îi scapă de ciuma bubonică, vor realiza o piesă a Patimilor la fiecare zece ani. Părinţii au fost foarte mişcaţi de reprezentaţia celor aproximativ 2 000 de săteni.

Împachetând lucrurile în ultima zi a călătoriei, mama a simţit o durere acută în partea de jos a abdomenului. Şi durerea s-a menţinut pe tot parcursul zilei şi în drum spre casă. Când i-am luat de la aeroport, mi-am dat seama că mama nu se simţea bine. Am întrebat-o despre ce era vorba. A zâmbit şi a schimbat subiectul, dar eu devenisem îngrijorată. Când am văzut-o a doua zi, de-abia se putea mişca şi am întrebat-o din nou ce se întâmplase. Mi-a spus că începuse să o doară stomacul cu două zile în urmă, dar că era bine.

Au trecut zilele şi, în cele din urmă, a mers la medic. I-a fost prescris un tratament, dar nimic n-a dat rezultate. Spre surprinderea noastră, pentru prima dată în viaţa ei, mama a fost internată în spital (cu excepţia naşterilor).

Aşa că iată-mă aici, la patul ei, lăudându-L pe Dumnezeu că operaţia a mers bine şi că mama s-a trezit din anestezie. Nu ştiu ce se va întâmpla mai departe. Nu ştiu dacă va fi nevoie de o altă operaţie. Ceea ce ştiu este că Dumnezeu are toate răspunsurile. Ştiu că El o iubeşte pe mama mai mult decât aş putea să o iubesc eu vreodată şi, deşi pare imposibil, totuşi este adevărat. Îi mulţumesc Domnului pentru toţi oamenii pe care i-a adus în viaţa mamei ca să aibă grijă de ea la nevoie – de la doctori şi asistente până la prieteni şi membri ai familiei care s-au rugat pentru ea, au sunat-o şi au vizitat-o în toată această perioadă.

Dar cel mai mult îl laud pe Dumnezeu că a ajutat-o pe mama să se bucure de călătoria prin Europa şi i-a păstrat sănătatea în tot acest timp, până s-a întors acasă.

TAMARA MARQUEZ DE SMITH

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO